Se schimbă banii, virarea salariilor şi plata la supermarket se vor face în euro. Când va fi adoptată moneda digitală

Ţara vecină a ajuns să fie în fața României la aderarea la euro din 2026, deşi cele două au plecat în tandem. România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, Suedia și Danemarca sunt statele membre UE care nu au în prezent moneda euro. Motivele diferă în funcție de fiecare stat.

„Aderarea Bulgariei la zona euro este o prioritate-cheie a noului guvern, la care lucrăm din greu și în strânsă coordonare cu partenerii noștri din Comisia Europeană”, a declarat noul prim-ministru Rosen Zhelyazkov, la scurt timp după preluarea mandatului, la 16 ianuarie 2025.

Zhelyazkov, fost președinte al parlamentului și o figură importantă a mișcării de centru-dreapta GERB, conduce un executiv susținut în parlament de o coaliție eterogenă, care a apărut cu dificultate după alegerile din octombrie 2024, scrie hotnews.ro.

Se schimbă banii! Moneda specială lansată vineri de BNR, va fi bătaie pe ea, tiraj limitat!

Alte articole

Moneda de 1 euro care te poate îmbogăți. Este destul de rară, dar dacă ai noroc o poți primi rest în vacanțe

Moneda veche care se vinde cu mii de euro în prezent. Românii care o au acasă se pot îmbogăți

Noua majoritate, formată din GERB, Partidul Socialist Bulgar și mișcarea populistă „Există un astfel de popor”, a fost alcătuită din nevoia de a garanta un guvern și de a pune capăt, cel puțin pentru moment, instabilității politice care, în decurs de patru ani, a condus Bulgaria la șase alegeri anticipate.

În mod previzibil, aderarea Bulgariei la zona euro a fost plasată în fruntea priorităților acordului politic semnat de diverșii parteneri ai noii majorități. Ca toate țările UE care nu fac încă parte din zona euro, cu excepția Danemarcei care a semnat un acord pentru a păstra coroana, Bulgaria s-a angajat, de asemenea, să introducă moneda euro atunci când condițiile economice o vor permite.

Dintre toate țările UE care încă folosesc propria monedă națională, Bulgaria este singura care face parte în prezent din mecanismul ERM II (din iulie 2020), al cărui scop este stabilizarea ratelor de schimb și care reprezintă unul dintre criteriile de convergență pentru intrarea în zona euro.

Cu toate acestea, cei care se așteptau ca guvernul, poate încurajat de recenta includere completă a Bulgariei în spațiul Schengen, să profite de datele macroeconomice pentru a impulsiona imediat adoptarea monedei euro, au fost cel puțin parțial dezamăgiți.

În primul său interviu public, ministrul de finanțe Temenuzhka Petkova a diminuat entuziasmul celor care doreau ca Sofia să solicite imediat Băncii Centrale Europene un raport excepțional de convergență, o evaluare necesară pentru a certifica pregătirea țării de a deveni cel de-al 21-lea membru al „clubului euro”.

Mari speranțe pentru 1 ianuarie 2026

Petkova a declarat că încă are mari speranțe că Bulgaria va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2026, dar a adăugat că guvernul va solicita avizul BCE numai după prezentarea bugetului pentru 2025.

„Sper că este doar o scurtă încetinire și că raportul va fi solicitat în următoarele câteva săptămâni”, a declarat Daniel Smilov, profesor de științe politice la Universitatea ”Sv. Kliment Ohridski” și director de program la Centrul pentru Strategii Liberale din Sofia, pentru OBCT.

„Această ezitare din punctul meu de vedere este ciudată, având în vedere că GERB până în prezent a plasat întotdeauna intrarea în euro ca o prioritate centrală și strategică pentru țară”, spune el.

Anunţ BNR despre banii românilor în ziua în care Klaus Iohannis a părăsit Cotroceniul. Mugur Isărescu anunţă şedinţă importantă vineri

Potrivit lui Smilov, care consideră că Bulgaria este perfect pregătită pentru moneda unică, ezitarea GERB ar putea face parte dintr-un „teatru politic” prin care partidul încearcă să arunce o lumină proastă asupra gestionării anterioare a finanțelor de către principala mișcare de opoziție, partidul reformist „Să continuăm schimbarea” (PP) și să se prezinte ca entitatea politică responsabilă pentru redresarea finanțelor publice.

Vorbind în fața presei, Petkova a acuzat o gaură bugetară de 18 miliarde de leva (aproximativ 9 miliarde de euro) și a dat vina pe fostul ministru de finanțe al PP, Asen Vasilev.

Care sunt principalele deficiențe

Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă că Bulgaria este într-adevăr pregătită să adere la zona euro. Potrivit economistului Garabed Minasian, de la Institutul de Cercetare Economică din Sofia, adoptarea monedei unice nu este lipsită de riscuri.

Potrivit lui Minasian, deși indicatorii macroeconomici respectă în mare măsură condițiile pentru zona euro, „Bulgaria rămâne încă semnificativ în urmă în ceea ce privește gradul de convergență reală”. „De exemplu”, a declarat Minasian pentru OBCT, «pentru 2023, ultimele date Eurostat disponibile, PIB-ul bulgar este de numai 38,5% din nivelul mediu din UE, iar prețurile sunt de numai 59,2% din media europeană».

Acești indicatori, conchide Minasian, arată că Bulgaria „nu a atins încă un grad acceptabil de convergență reală cu zona euro și nu este pregătită pentru adoptarea monedei euro”.

Când ar putea trece România la bancnote euro în loc de RON

La 1 ianuarie 2024, s-au împlinit 25 de ani de când euro a devenit monedă oficială a 11 state membre ale UE, fiind introdus ca monedă virtuală pentru efectuarea de operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile, potrivit ec.europe.eu. Până la 1 ianuarie 2002, vechile monede, considerate subunităţi ale euro, au continuat să fie folosite pentru plata în numerar.

La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Încă de la acel moment, românii așteaptă să se schimbe banii. Produsul intern brut s-a tot dezvoltat, dar problema inflației, deficitul comercial cronic și datoria publică mare pe care o avem ca țară împiedică schimbarea banilor. Doar în doi ani, între 2015 și 2016, România a îndeplinit toate criteriile. Următorul termen pe care îl
Când se schimbă banii în România, de când am putea primi salarii în euro. S-au împlinit 25 de ani de la lansarea euro
„Probabil că în următorii ani, cel puțin până în 2024-2025, nu se întrevede o îndreptare a situației. Din acest punct de vedere, perspectivele pentru România nu sunt imediat de intrare în mecanismul de aderare la euro. Adevărul este că nici nu a fost o prioritate acest obiectiv. S-a mai vorbit despre el de câteva ori în ultimii ani, au fost niște termene care, tot timpul, au fost încălcate sau neluate în seamă, dar nu a existat o dorință fermă”, a afirmat Dochia pentru Europa Liberă.

Unde s-a blocat România

În goana sa actuală după euro, Sofia pare în prezent singură. România, care în ultimii ani a mers adesea în paralel cu Bulgaria pe calea integrării europene, a urmat o cale diferită la capitolul euro.

Bucureștiul a ratat deja mai multe obiective de adoptare a monedei euro, iar analiștii financiar-bancari din România, citați de Profit.ro, se așteaptă ca țara noastră să adere la zona euro în 2035.

Potrivit unei declarații făcute anul trecut de Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, „nu este momentul să discutăm despre euro, pentru că până în 2027 nu vom atinge criteriul deficitului bugetar de 3% din PIB”.

La începutul anilor 2010, susține Lazea, țara avea potențialul de a adera la euro, care a dispărut curând din cauza creșterii cheltuielilor publice din anii următori, combinată cu lipsa de voință politică a clasei conducătoare din România.

De asemenea, Comisia Europeană a declarat, în iulie 2024, că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro, în urma unei evaluări a progreselor înregistrate de țară în vederea aderării la zona euro.

În special, raportul CE subliniază că legislația României nu este pe deplin compatibilă cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), deoarece nu îndeplinește criteriul stabilității prețurilor, criteriul privind finanțele publice, criteriul ratei de schimb și criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung, potrivit Europa Liberă.

Ungaria și Cehia nu se grăbesc să treacă la euro

În ciuda angajamentului formal de a adopta moneda unică, și alte țări din Europa Centrală ezită. În Cehia, guvernul, opoziția și opinia publică sunt acum aliniate împotriva aderării la zona euro.

Aceasta este o situație destul de bizară întrucât întreaga economie este construită pe producția și exportul de produse semifinite pentru industria germană (piese auto, produse de inginerie etc.). Prin urmare, introducerea monedei euro ar fi, în mod obiectiv, utilă pentru Republica Cehă, remarcă Denik Referendum.

Pe de altă parte, sondajele din Ungaria arată o atitudine foarte pozitivă a celor intervievați față de euro, însă lipsa de fermitate a guvernului și performanțele economice slabe împiedică țara să facă din introducerea monedei euro o perspectivă viabilă.

În ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de aderare, nici voința politică, nici politica economice nu fac eforturi să avanseze introducerea euro, arată HVG. Guvernul lui Viktor Orban susține public că economia maghiară nu este pregătită.

Polonezii, danezii și suedezii nu vor moneda europeană

Polonia nu are un calendar oficial pentru trecerea la euro, iar, potrivit unui sondaj din 2024 citat de Euroactiv, 70% dintre polonezi se opun renunțării la zlot în favoarea monedei unice.

Danemarca și-a păstrat vechea monedă după ce a devenit membră a UE, coroana daneză. Copenhaga a negociat o clauză de neparticipare la zona euro. Prin urmare, nu este obligată să introducă această monedă. O altă țară nordică, Suedia, a organizat un referendum în 2003, iar populația a votat împotriva adoptării euro.

BCE a publicat primul său raport de progres pe tema dezvoltării virtuale a monedei euro. Specialiștii au stabilit în cadrul documentului aspectele esențiale, precum funcționalitatea viitoarei monede digitale dar și următorii pași de urmat pe parcursul proiectului. Totodată, confidențialitatea datelor la efectuarea tranzacțiilor devine pilonul de bază al euro digital.

Oficialii propun posibilitatea efectuării de plăți offline în magazine sau între persoane fizice pentru a oferi utilizatorilor același grad de intimitate ca în situația utilizării numerarului. Pentru a putea plăti cu euro digital fără conexiune la internet, utilizatorii trebuie să-și alimenteze în prealabil conturile de la bancomat sau online. În cadrul acestui tip de tranzacție, clienții pot folosi telefoanele mobile sau cardurile bancare să achite contravaloarea produselor cumpărate.

De asemenea, plata offline aduce un grad de confidențialitate ridicat, astfel încât datele personale ale tranzacției să rămână cunoscute doar de plătitor și beneficiar, fără a mai fi partajate către terți. Implementarea eficientă pe dispozitivele mobile a operațiunilor efectuate prin canale offline de plată va depinde de implicarea producătorilor din telecomunicații, care vor adapta tehnologia specifică pentru utilizarea telefoanelor fără internet la terminale.

Digitalizarea monedei unice se va realiza cu garantarea folosirii pe scară largă a euro digital ca mijloc de plată, fără a compromite stabilitatea financiară și respectarea politicii monetare. Pentru a ține sub control provocările cu care vine la pachet noua invenție, BCE stabilește limite în cazul persoanelor fizice și juridice.

Astfel, persoanele fizice nu vor putea fi remunerate în euro digital și vor avea limite de posesie. În schimb, persoanele juridice nu vor avea limite de posesie, dar nu pot acumula avere sub formă digitală. Acest lucru se produce din considerentul că euro digital nu trebuie să devină depozit, pentru acest lucru se va păstra rolul băncilor în asigurarea furnizării de servicii către economia reală. Rolul monedei virtuale euro va fi limitat strict ca metodă de plată.

Utilizarea noii monede va fi condiționată de deținerea unui portofel electronic, legat de contul bancar, prin care se va putea face transferul de lichidități. Prin intermediul contului bancar se vor putea depăși limitele de posesie stabilite pentru persoanele fizice, dacă există fonduri disponibile pe numele titularului.

Emiterea de euro digital se va realiza după ce Consiliul Guvernatorilor BCE va decide asupra legislației corespunzătoare și va selecta furnizorii responsabili de executarea infrastructurii cibernetice.

Germanii se tem să adopte euro digital. Moneda virtuală ar putea intra în circulație din 2026

Banca Centrală Europeană (BCE) se află în faza de pregătire a digitalizării monedei euro. Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană, se teme de implementarea banilor virtuali.

Într-un sondaj relizat la sfârșitul anului trecut, mai mult de jumătate dintre cetățenii Germaniei nu puteau concepe existența unei monede euro digitale. Reticența germanilor de a se adapta noilor schimbări valutare propuse de BCE are fundamente istorice. Teama că nu ar putea avea control asupra finanțelor proprii este adânc înrădăcinată în mentalul colectiv.

Se schimbă banii, anunţ de ultimă oră al unui oficial de la BNR. Ce trebuie să ştie românii care preferă bani-cash

„Preferință numerarului în detrimentul altor forme de plată reflectă nivelul de cultură financiară al germanilor”, declară preşedintele Băncii Federale a Germaniei, Joachim Nagel.

Potrivit calendarului înaintat de economiștii din cadrul BCE, în noiembrie anul viitor ar putea apărea primele emisiuni de euro digital, ca din 2026 să intre în circulație. Oficialii susțin că securitatea și confidențialitatea datelor personale este garantată printr-un sistem complex de criptare, iar astfel utilizatorii sunt protejați contra tentativelor de fraudă.

„Ne imaginăm un euro digital ca o formă virtuală de numerar, care poate fi utilizat pentru toate plățile electronice. Numerarul fizic nu va dispărea pentru ca nimeni să nu fie depășit de noua tehnologie”, a precizat președintele BCE, Christine Lagarde.

Se schimbă banii. Românii vor putea plăti vacanţe „all inclusive” la Nisipurile de aur în euro

Criticii noului program valutar susțin că monedă digitală ar putea face Germania dependentă de tehnologie și vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice, cu toate măsurile de securitate promise de Banca Centrală Europeană, relatează Bloomberg. Nu doar germanii preferă numerarul.

Țări precum Austria, Slovacia sau Malta folosesc banii lichizi ca formă de plată mai mult decât utilizează cardul. La polul opus se află Olanda, care preferă soluțiile digitale și plățile fizice cu bani au devenit o raritate.