România, între card şi numerar. Noi reguli la supermarket privind plata cash. Ce anunţă BNR despre bancomate

Antreprenorii care înregistrează venituri din vânzări de peste 500 de mii de lei vor fi obligați să instaleze terminale de plată fără numerar, până pe 1 iulie 2026. Prevederile se conțin într-un proiect de lege votat în lectura a doua de Parlament.

Proiectul mai prevede extinderea perioadei de valabilitate a avizului sanitar, de la 1 la 3 ani, indiferent dacă produsele sunt de import sau locale. De asemenea, vor fi eliminate unele restricții privind comerțul cu ridicata. Acesta va fi permis și în spații mai mici de 400 de m² și, respectiv, costurile suportate de comercianți vor fi mai mici.

Se da a 13-a pensie, decizie oficială a Guvernului. Banii intră pe card de Paşte 2025, înainte de alegerile prezidenţiale

Alte modificări vizează publicitatea exterioară. Afișele cu o suprafață mai mică de 3 metri pătrați nu vor mai avea nevoie de autorizație. În cazul celorlalte, va fi extinsă perioada de valabilitate a autorizațiilor de la 1 la 5 ani.

Alte articole

Ministrul de Finanţe, un nou anunţ despre limitarea tranzacţiilor cash. Ce se întâmplă cu plăţile în numerar din acest an

Anunţ îngrjorător despre cash! Ce se va întâmpla cu banii, nu MAI e obligatoriu să accepte numerar

ANAF sancționează achizițiile de mașini plătite în numerar. Limita legală care te scapă de amendă

Inspectorii fiscali au aplicat sancțiuni în valoare de aproape 100.000 de euro după ce au descoperit tranzacții cu autoturisme de lux plătite integral în numerar. În aceste cazuri, cumpărătorii au depășit limita legală pentru plățile cash, iar vânzătorii nu au achitat TVA pentru bunurile comercializate.
Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat 30 de persoane care au utilizat diverse metode pentru a evita plata obligațiilor fiscale și pentru a obține prețuri mai bune la achiziția de mașini de lux.

Valoarea totală a autoturismelor cumpărate astfel depășește 2 milioane de euro, iar mărcile vizate includ Porsche, Mercedes, BMW, Audi și Land Rover, toate achiziționate din state membre ale Uniunii Europene.

Pentru a eluda taxele, vânzătorii au încheiat contracte care sugerau că tranzacțiile ar fi avut loc în afara României. Însă, în realitate, inspectorii ANAF au constatat că majoritatea vânzărilor s-au efectuat pe teritoriul țării, prin intermediari, la târguri auto sau prin anunțuri online.

Un alt aspect problematic este faptul că plățile s-au realizat exclusiv în numerar, ceea ce face imposibilă verificarea sursei banilor și a destinației lor ulterioare. Astfel, astfel de tranzacții pot fi folosite ca metodă de spălare a banilor.

Care este limita legală pentru plățile cash la achiziția unei mașini?
Pentru a preveni astfel de practici, legea impune limite stricte privind tranzacțiile cu bani lichizi:

2.000 de euro (10.000 lei) – limita maximă pentru achizițiile efectuate de la o firmă.

10.000 de euro (50.000 lei) – limita maximă pentru tranzacțiile între persoane fizice.

ANAF recomandă achitarea mașinilor prin transfer bancar sau card, mai ales în cazul autoturismelor second-hand, neînmatriculate în România, pentru a evita problemele legale.

În prezent, inspectorii fiscali investighează alte 200 de persoane care au achiziționat autoturisme de lux prin intermediari, utilizând metode similare.

Agenții economici (cu excepția asociațiilor de economii și împrumut și a organizațiilor de creditare nebancară) vor fi obligați să asigure acceptarea plăților fără numerar în lei moldovenești prin prestatorii de servicii de plată licențiați de Banca Națională a Moldovei. Această obligație trebuie îndeplinită până la data de 1 iulie a anului următor, în cadrul subdiviziunilor fizice (cu excepția rețelelor de comerț ambulant) unde, în anul calendaristic precedent, veniturile din vânzări cu ridicata și/sau cu amănuntul și/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă și control au depășit suma de 500.000 de lei. Obligația se va extinde și asupra furnizorilor de servicii ale societăților informaționale.

Prevederea a fost inclusă într-un proiect de lege elaborat pentru facilitarea activității mediului de afaceri, votat astăzi de Parlament în a doua lectură. Mai exact, a fost propusă o formulare mai neutră din punct de vedere al tehnologiilor utilizate pentru efectuarea plăților fără numerar, având în vedere apariția pe piață a noilor tehnologii la prețuri reduse. De exemplu, plățile instant MIA permit simpla scanare de către consumator a codului QR, generat direct pe dispozitivul comerciantului în sistemul MIA, precum și efectuarea plăților în baza unui link. Mai mult decât atât, comisionul aplicat pentru majoritatea categoriilor de afaceri la plata prin intermediul MIA este de doar 0,8 %, transmite bizlaw.md.

Potrivit Direcției comunicare și relații publice a Parlamentului, documentul conține o serie de modificări la cadrul normativ ce vizează activitatea de întreprinzător și are drept scop excluderea barierelor administrative și a cerințelor nejustificate sau depășite. Modificările vizează procedura de înregistrare a afacerii sau de lichidare a acesteia, comerțul interior, avizarea sanitară, publicitatea exterioară etc.

De asemenea, a fost modificată Legea cu privire la activitatea farmaceutică pentru a stabili condiții de licențiere unice pentru farmaciile din localitățile rurale, indiferent dacă acestea sunt sau nu subvenționate de stat. În așa fel, sunt stabilite condiții egale și nediscriminatorii de activitate pentru agenții economici din domeniu, care deschid farmacii în sate.

Legea privind societățile pe acțiuni a suportat modificări, fiind incluse elemente de digitalizare și de comunicare la distanță. În ceea ce privește modificarea Codului de executare al Republicii Moldova, au fost incluse băncile în lista locatorilor ce pot beneficia de faptul că un contract de leasing are valoare de document executoriu.

Proiectul de lege mai prevede extinderea termenului de valabilitate a avizului sanitar de la 1 la 3 ani, indiferent dacă produsele sunt de import sau nu. De asemenea, vor fi eliminate unele restricții privind comerțul cu ridicata. Acesta va fi permis și în spații mai mici de 400 de m² și, respectiv, costurile suportate de comercianți vor fi mai mici.

Măsură de ultimă oră anunţată de Ministerul Muncii. Sunt vizate persoanele vulnerabile din România

Alte modificări vizează publicitatea exterioară. Astfel, afișele cu o suprafață mai mică de 3 m² nu vor mai avea nevoie de autorizație. În cazul celorlalte, va fi extins termenul de valabilitate a autorizațiilor de la 1 la 5 ani. Pentru lectura a doua, documentul a fost completat cu prevederi care reglementează amplasarea firmei pe bunurile imobile care sunt monumente de importanță națională sau locală.

Inițiativa legislativă se mai referă la reducerea plafonului onorariului oferit expertului pentru serviciile de acreditare acordate. Astfel, plafonul a fost micșorat de la 50 % la 30 % din salariul mediu pe economie, pentru fiecare zi lucrătoare.

Propunerea care are drept scop simplificarea procedurii de înregistrare a afacerii vizează excluderea obligativității de înregistrare a datelor administratorilor sucursalelor. De asemenea, a fost simplificată și procedura de lichidare benevolă a afacerii, iar termenul va fi redus de la trei zile lucrătoare la 24 de ore.

În contextul unor modificări recente legate de bonurile fiscale pentru tranzacțiile cu cardurile bancare, specialiștii atrag atenția că s-a eliminat numai obligația de tipărire/înmânare a bonului fiscal, nu și obligația de emitere.

Astfel, comercianții și prestatorii trebuie să emită în continuare bonurile pentru tranzacțiile cu cardul, numai că acestea rămân în format electronic și nu mai ajung efectiv la clienți decât la cerere, conform avocanet.

Noi reguli la plata cu cardul în supermarket. Ce nu mai ești obligat să faci la casă?

„Textul legal specifică obligația de «imprimare/înmânare» a bonurilor fiscale, menționând că obligația emiterii acestor bonuri fiscale va continua să existe la nivelul companiilor, dar acestea vor trebui să le comunice clienților doar la solicitarea expresă a acestora. (…)

Astfel, reglementările în vigoare referitoare la emiterea și păstrarea bonurilor fiscale vor trebui respectate în continuare de către companii”, au subliniat recent, Mihail Boian, Partener la D&B David și Baias, și Inge Abdulcair, Director la PwC România.

Bonurile fiscale nu sunt obligatorii

Concret, se prevede că, „Prin excepție (…), pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, utilizatorii nu au obligația să imprime/să înmâneze bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale clienților.

La solicitarea clienților, utilizatorii pot imprima și înmâna acestora bonul fiscal. Lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor (…), extrasul de cont bancar ținând locul bonului fiscal drept mijloc de probă al achiziției.”

Asta înseamnă, indirect, că obligația de emitere a bonurilor fiscale face referire de-acum doar la o formă electronică – desigur, numai în cazul plăților cu cardul bancar. Însă, în aceste condiții, specialiștii citați sunt de părere că este nevoie de reguli speciale privind emiterea și arhivarea bonurilor fiscale electronice:

„Pe lângă avantajele clare pe care această intervenție legislativă le aduce bunei derulări a afacerilor din România, considerăm că «de lege ferenda» este util și chiar necesar ca legiuitorul să reglementeze mai clar și detaliat mecanismele de aplicare a bonurilor fiscale electronice, pentru a alinia într-o manieră coerentă regimul emiterii, circulației și arhivării acestora, prin raportare la regimul bonurilor fiscale emise pe format hârtie sau convertite în format electronic.”

Clienții unui supermarket din Germania pot plăti de acum înainte doar electronic

De acum, clienții supermarketului congelat Delfo își pot plăti achizițiile doar cu cardul sau telefonul mobil. Noul sistem va fi susținut de angajați pentru a ușura tranziția, potrivit Südwest Presse.

Delfo oferă o gamă largă de produse congelate internaționale. Gama include acum 1.200 de articole, inclusi produse din pește din Italia. De asemenea, supermarketul oferă produse fără gluten, vegane, vegetariene și chiar alimente congelate pentru câini și pisici.

Dacă nu există niciun angajat la fața locului la supermarket, clienții trebuie să descarce o aplicație în prealabil și să primească un cod de acces. Pentru a preveni furtul, supermarketul este supravegheat video – așa că Delfo mizează pe plata fără numerar și pe mai puțin personal, mai scrie derwesten.

Cu toate acestea, Delfo nu este la fel de mare ca Rewe sau Lidl. De asemenea, supermarketul are în prezent o singură sucursală în Ulm, dar intenționează să deschidă oa doua, mai mare, în Bavaria.

Clienții din toată Germania pot comanda produse de la supermarket, inclusiv congelate, care sunt livrate în 24-48 de ore.

În ultimii ani, plata electronică la supermarket a devenit tot mai populară, darotirăt rapidității și confortului pe care le oferă. Metodele de plată precum cardurile bancare, telefoanele mobile și ceasurile inteligente permit clienților să finalizeze tranzacțiile în doar câteva secunde, fără a fi nevoie să scoată bani fizici sau să numere restul.

De asemenea, aceste metode reduc riscul de pierdere sau furt al numerarului și contribuie la o experiență mai igienică, eliminând contactul direct cu bancnotele și monedele, ceea ce a devenit o preocupare mai ales în contextul pandemiei.

În plus, plățile fără numerar sunt integrate cu diverse programe de fidelizare și oferă posibilitatea de a urmări mai ușor cheltuielile personale prin aplicațiile bancare.

Supermarketurile beneficiază și ele de această tranziție, deoarece plățile digitale reduc timpul petrecut la casele de marcat și minimizează erorile de manipulare a banilor. Pe termen lung, utilizarea crescută a acestor metode de plată poate duce la o reducere a costurilor asociate gestionării numerarului, contribuind astfel la un sistem mai eficient și modernizat.

Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor, a adus în discuție la Conferința Webdidactica „Educația financiară a tinerilor – o soluție pentru dezvoltarea României” organizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, subiectul trecerii de la numerar la card și impactul pe care acest fenomen îl are asupra stabilității economice.

În cadrul prezentării sale, ea a evidențiat că România face progrese la capitolul PIB per capital, însă rămâne în urmă în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor bancare moderne și a instrumentelor de plată electronice. Doar 71% dintre români dețin un cont bancar, iar în mediul rural, procentul coboară la aproximativ 60%, indicând un decalaj semnificativ față de urban, unde 82% dintre adulți folosesc servicii financiare. Pentru Gabriela Folcuț, această diferență arată că încă există o bună parte a populației care preferă numerarul, fie din pricina mentalității, fie a lipsei de infrastructură și de cunoștințe financiare.

În opinia ei, numerarul nu doar că încurajează economia subterană, dar limitează și accesul oamenilor la produse bancare care i-ar putea ajuta să economisească și să investească eficient. A atras atenția că mulți dintre cei care nu folosesc cardul motivează venituri prea mici sau teama de comisioane, însă, în realitate, există garantat prin lege conturi de bază gratuite, al căror scop este tocmai acela de a spori incluziunea financiară.

De altfel, Folcuț a remarcat că lipsa unei educații solide în domeniul financiar face ca segmentul de populație care rămâne atașat exclusiv numerarului să fie, în general, și cel mai vulnerabil la risc de sărăcie și excluziune socială.

Ea a insistat că și tinerii pot fi afectați de această mentalitate dacă nu primesc din timp informații despre beneficiile plăților electronice și avantajele pe care le pot avea în gestionarea mai transparentă a banilor. A explicat că digitalizarea serviciilor bancare poate facilita economiile pe termen lung, accesul la împrumuturi cu dobânzi mai avantajoase și chiar un mai bun control asupra cheltuielilor lunare. În plus, a subliniat că o colaborare strânsă între bănci, autorități publice și mediul educațional este esențială, pentru ca informațiile să ajungă la publicul larg, în special în zona rurală.

În concluzie, Gabriela Folcuț consideră că România are nevoie de un impuls puternic în direcția plăților electronice și de proiecte care să susțină formarea abilităților financiare încă din școală, pentru ca trecerea de la numerar la card să devină o cale sigură către prosperitate.

Ce plafoane de încasări și plăți în numerar se aplică în 2025

Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate de firme, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau persoane fizice au o serie de limitări valorice, ce sunt stabilite prin Legea 70/2015. De asemenea, același act normativ stabilește și plafoane pentru sumele în numerar aflate în casierie la final de zi.

Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar este actul normativ care stabilește reperele când vine vorba despre aceste operațiuni. În primul rând, legea stabilește regula generală: „operațiunile de încasări și plăți efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/ către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar”.

Totuși, ca excepție de la regula de mai sus, entitățile amintite pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, dar în niște limite. Mai exact, potrivit Legii 70/2015, plafoanele de încasări și plăți în numerar din 2025 sunt:

încasări de la firme, PFA-uri, II-uri, IF-uri, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică, în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei de la o persoană;
încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry de la persoanele amintite mai sus, în limita unui plafon zilnic de 10.000 de lei de la o persoană;
plăți către persoanele de la primul punct, în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei/ persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 de lei/ zi;
plăți către magazinele de tipul cash and carry, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 de lei;
plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Legea interzice încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 de lei sau, așa cum e în cazul magazinelor de tipul cash and carry, de 10.000 de lei, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000, respectiv de 10.000 de lei.

De asemenea, sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 și, respectiv, de 10.000 lei către magazinele de tipul cash and carry. Firmele, PFA-urile, II-urile, IF-urile, liber profesioniștii etc. pot achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 5.000 de lei către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 10.000 lei către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000/ 10.000 de lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Totodată, operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între firme, PFA-uri, II-uri, IF-uri, liber profesioniști și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi, se pot face doar dacă se încadrează în plafonul zilnic de 10.000 de lei către/ de la o persoană.

Și-n acest caz sunt interzise încasările și plățile fragmentate de la/ către o persoană, pentru operațiunile de încasări/ plăți în numerar cu o valoare mai mare decât plafonul zilnic de 10.000 de lei.

Apoi, Legea 70/2015 impune limite și în legătură cu banii care pe care firmele îi pot ține în casierii la finalul zilei. Concret, sumele în numerar aflate în casierii nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 de lei. În cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 de lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.

În cazul stornărilor, adică a facturilor aferente bunurilor returnate și/ sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 de lei, respectiv 10.000 de lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi făcută astfel: 5.000, respectiv 10.000 de lei în numerar, sumele care depășesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.

În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice și, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 de lei, sumele care depășesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.

“Operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice, altele decât operațiunile de încasări și plăți realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Națională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene și notificate către Banca Națională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție. Sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 lei, precum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000 lei”, după cum mai apare în lege.

Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, arată o analiză a Băncii Naționale. Câți bani se scot

„Apetitul pentru cash al populației este ridicat, dacă ne uităm la volumele mari extrase de la bancomate, dar și la valorile tot mai mari ale numerarului în circulație. Accesul la bani gheață se poate dovedi și mai relevant în situații de criză, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice”, arată Banca Națională într-o analiză publicată miercuri.

Avem zone în țară cu o densitate ridicată a populației pentru care accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil- unele locuri din Moldova și o parte din regiunea Olteniei și Munteniei, admit bancherii centrali în analiza lor.

Așa se poate explica și faptul că 6 români din 10 preferă să-și țină economiile sub formă de numerar, potrivit unui sondaj făcut de IRES. Pe regiuni situația contrastează puternic: moldovenii preferă să țină banii economisiți sub formă de numerar în proporție de 70%, în timp ce bănățenii și ardelenii preferă economiile cash în proporție de 54%, mai arată sondajul IRES.

Pe grupe de vârstă, cei de 56-65 de ani au cea mai ridicată apetență pentru cash (64% dintre ei își țin economiile „la saltea”), dar nici tinerii de 18-35 de ani nu sunt departe (56% preferă să strângă cash).

Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, spune BNR în analiza sa. De altfel, Banca Națională a Suediei semnalează și ea nevoia de a lua mai multe măsuri pentru a proteja accesul la numerar, iar autoritatea de protecție civilă din această țară recomandă deținerea de numerar care să acopere nevoile curente pentru o săptămână.

În România, utilizarea numerarului a crescut în ultimii 10 ani, mai ales perioada pandemică și la debutul conflictului din Ucraina.

Principalele avantaje percepute ale numerarului sunt anonimatul și protecția vieții private, precum și percepția că utilizarea acestuia te face mai conștient de propriile cheltuieli, arată un alt raport european.

BNR a derulat în perioada martie-aprilie 2024 un chestionar adresat atât firmelor cât și băncilor pentru a strânge informații despre poziționarea geospațială a bancomatelor și băncilor.

Sectorul bancar din România beneficiază de o rețea de bancomate și unități care răspunde, în general, în mod adecvat necesităților clienților, consideră autoritatea monetară.

Cu toate acestea, suntem pe ultimul loc atât din perspectiva numărului de ATM-uri/km pătrat cât și a numărului de bănci/km pătrat.

Distribuția teritorială a rețelei de bancomate la nivelul României
Din cele 3.186 de localități aflate pe teritoriul României, există bancomate în 1.055 (32%), dar ele acoperă o populație de 13,4 milioane de oameni (aproximativ 71% din populația totală rezidentă în vârstă de peste 15 ani), arată analiza BNR.

Din cele 221 de localități cu peste 10.000 de locuitori, doar 3 dintre acestea nu au un bancomat, iar dintre localitățile cu populație între 5.000 și 10.000 de locuitori, în peste 150 de cazuri nu există bancomate. Iar dacă ne referim la localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori dintre cele 2.501 de astfel de localități sunt disponibile bancomate numai în 525 (21%).

Astfel, un sfert din populația României are reședința la o distanță de cel mult 1 km față de cel mai apropiat bancomat, în timp ce peste 50% din populație se află la o distanță de maximum 2 km. Totuși, un sfert din populație locuiește în zone situate la cel puțin 5 km distanță de un bancomat, dintre care 10% la distanțe mai mari de 8,5 km. Aproximativ 1% din populație este situată la distanțe ce depășesc 15,8 km.

Se remarcă prezența unor concentrări de populație pentru care accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil, în special în anumite zone din Moldova și o parte din regiunea de dezvoltare Oltenia și Muntenia, atrag atenția autorii analizei.

Schimbări la retragerea banilor din bancomate. Apar noi ATM-uri

Aproximativ 41% dintre firmele românești nu plătesc salariile angajaților pe card, spune și Banca Mondială, iar cei mai mulți dintre românii care folosesc doar numerar spun că nu au bani să-și deschidă conturi, iar 1 din 5 motivează că iau salariul „la plic” așa că nu au nevoie de carduri, arată un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor.

Accesul la bănci s-a îmbunătățit, gradul de incluziune financiară crescând însă doar marginal în ultimii doi ani de la 68% la 71%. Din păcate un sfert dintre românii de peste 18 ani și o treime dintre femei nu dețin carduri sau alte produse bancare, arată sondajul IRES făcut la comanda ARB.

În Municipiul București sunt amplasate cele mai multe bancomate, cu cea mai ridicată densitate a bancomatelor la mia de locuitori. Sectorul 1 are cea mai mare densitate de bancomate, iar cea mai redusă este înregistrată în Sectorul 5. Topul bancomatelor pe județe este completat de Cluj (440 bancomate), cu o densitate de un bancomat la aproximativ 1.583 de persoane, respectiv la 15,3 km² și Timiș (413 bancomate) cu o densitate de 1 bancomat la aproximativ 1643 de persoane, respectiv la 21,5 km². Județul cu cele mai puține bancomate este Giurgiu (cu 77 bancomate), având o densitate de 1 bancomat la 3.386 de locuitori, respectiv un bancomat la 46,7 km².

Câți bani au retras românii de la bancomate
În total, în cursul anului 2023, pe teritoriul României au fost retrase de la bancomate sume în valoare de 257 miliarde lei, și 820 milioane euro în valută. Cele mai mari sume au fost retrase în Capitală, urmată de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Băncile au înregistrat în anul 2023 ieșiri totale de numerar în valoare de 93 miliarde lei, respectiv 4 miliarde euro.

Numărul de bancomate și de bănci din zonele rurale este considerabil mai mic decât în mediul urban, deși aproape jumătate din populația României locuiește în mediul rural, confirmă Banca Națională.

„ Această discrepanță subliniază faptul că infrastructura bancară rămâne puternic concentrată în zonele urbane, unde cererea pentru servicii financiare și accesul la tehnologie este mai mare, în timp ce în mediul rural, accesul rămâne mai limitat. O soluție în acest sens ar putea fi reprezentată de amplasarea de bancomate într-o măsură mai ridicată în afara proximității unităților bancare teritoriale”, arată analiza citată.

Cele mai multe unități bancare se găsesc în Municipiul București (604), acesta având și cea mai mare densitate de locuitori (6.683 per km2), urmat de județele Cluj (173), Iași (147) și Timiș (143), Grafic 11. La polul opus se află Giurgiu, cu doar 40 de unități bancare, reprezentând o unitate bancară la aproximativ 6.518 locuitori, respectiv o unitate bancară la 88,5 km2. Giurgiu este județul cu al treilea cel mai scăzut PIB potrivit datelor INS (2023), cu 8.034 de euro per cap de locuitor.

În ceea ce privește numărul unităților bancare la 100.000 de locuitori, după Municipiul București, Tulcea prezintă cea mai mare densitate, în acest județ existând o unitate bancară la 3.354 de locuitori. Între județele mari nu există discrepanțe semnificative. Din punct de vedere al distribuției unităților bancare pe km2, Tulcea prezintă a doua cea mai mică valoare, din cauza densității scăzute a populației (22 locuitori per km2). Cele mai puține bănci per km2 sunt în județul Caraș Severin, unde o unitate bancară deservește în medie o arie de 175 de km2, fiind și județul cu a doua cea mai scăzută rată de angajare.

Urmarește RomaniaTV.net și pe