Ilie Bolojan: „Nu a existat o discuție cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina”. Președintele interimar nu candidează la alegerile prezidențiale: „Coaliția de guvernare are un candidat, pe domnul Crin Antonescu”

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, susține vineri prima sa conferință de presă în această calitate, anunță Administrația Prezidențială.

Conferință de presă integrală Ilie Bolojan

Acum două săptămâni, când am preluat această responsabilitate, am venit cu câteva idei, să lucrăm pentru România, pentru țara noastră în această perioadă, să păstram o neutralitate politică a acestei instituții în această perioadă complicată în plan intern și să-i respectăm pe români, gândindu-mă dacă în cele trei luni, dacă nu vom putea să facem bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău.

A fost o perioadă complicată pentru că, așa cum știți, energiile noastre au fost absorbite de aspectele de politică externă și de apărare, datorită situației legate de Ucraina, de situația de la granițele noastre, dar și datorită dialogului care are loc între SUA și aliații europeni.

Vreau pentru început să le mulțumesc colegilor mei de față pentru că au acceptat să intre în această echipă, și pe expertiza cărora mă bazez și m-am bazat în această perioadă.

Alte articole

Marcel Ciolacu, discurs devastator la moţiunea de cenzură: „Vă zbateți în penibil! Dacă mâine pică netul în România, se termină și cu suveranismul! Nu aveţi niciun Dumnezeu, voi aveţi falşi Mesia! Bunăstarea nu se construiește prin telepatie, ci cu autostrăzi, școli și spitale”

EXCLUSIV Marcel Ciolacu garantează candidatura lui Crin Antonescu: „Eu nu voi candida, domnul Bolojan nu va candida. Am mai garantat o dată”

Un subiect important de politică externă și de securitate au fost negocierile pentru Ucraina. Așa cum știți, SUA au făcut o pivotare pentru a relua dialogul cu Rusia, iar în cadrul acestui dialog au început și discuțiile legate de Ucraina. Cu toții suntem de acord că aceste discuții sunt un prim pas pentru o încetare a focului, dar mai ales pentru o pace durabilă pe care ne-o dorim cu toții și care ar însemna liniște la granițele noastre de est.

În această perioadă, am susținut câteva chestiuni de principiu. Faptul că o încetare a focului care nu este urmată de un acord de pace care să ofere garanții de stabilitate și de securitate poate să fie doar un intermezzo al unui nou început al conflictului, și în condițiile în care s-ar menține această agresivitate a Rusiei și în perioada următoare, Ucraina poate să fie numai prima victimă.

Am susținut că prezența la aceste negocieri a reprezentanților Ucrainei este necesară, dar și prezența reprezentanților europei este un lucru bun, unul necesar, atât datorită contribuțiilor pe care țările europene le-au avut la susținerea apărării Ucrainei și a continentului. A fost o poziție principială, care respectă principiile internaționale.

În ceea ce privește susținerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc, ne-am exprimat disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare această țară, pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, ci, în fapt, este o susținere pentru securitatea țării noastre, pentru că așa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menține și în perioada următoare, Ucraina poate fi doar prima victimă.

În consultările care au avut loc pe această temă, cu partidele politice, pentru că mi s-a părut o chestiune de respect pentru români să purtăm un dialog cu toate partidele, astfel încât să ne ducem cu niște poziții prin care, angajând țara noastră, să existe o susținere parlamentară.

Avem, deci, o unanimitate că ne dorim ca acest conflict să înceteze, o pace la graniță, dar în afară de abordările diferite, există o majoritate parlamentară care susține atât din partea României, dar și a Europei, acordarea unui sprijin pentru Ucraina în această perioadă de conflict, un sprijin financiar, un sprijin militar așa cum se va decide foarte probabil săptămâna viitoare.

Există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei să participe la aceste negocieri, și deci acestea au fost direcțiile principale legate de războiul de agresiune al Rusiei și de discuțiile care au avut loc pe această temă.

A doua chestiune de politică externă a fost dialogul dintre SUA și Europa. Noi ne-am dezvoltat în acești ani ca țară, pentru că, din punct de vedere extern, s-au respectat două condiții: am fost o țară sigură, lucru asigurat de scutul NATO, și ne-am dezvoltat, pentru că am beneficiat de apartenența la UE, ceea ce a însemnat pentru noi acces la piețe, acces la tehnologii, libera circulație și fonduri europene.

Indiferent de suișul sau coborâșul acestui dialog, noi credem că, în continuare, lucrurile se vor stabiliza. Suntem convinși că NATO va rămâne un scut important de protecție nu doar în Europa, ci și în alte părți ale lumii, dar și că SUA sunt un garant al acestei stabilități.

Având în vedere acest dialog, am acceptat ca aceste țări să-și asume un rol mai important în menținerea păcii pe continentul nostru. Asta înseamnă o creștere a cheltuielilor de apărare, pentru că a apărut discuția că contribuția unor țări europene este prea mică în raport cu avantajele pe care le au.

România a avut o creștere a bugetului dedicat apărării, în 2023 am fost sub 1,5%, în 2024 am ajuns la peste 2,2%, și deci există un acord între forțele politice pentru a susține această majorare. În acest sens, urmărim împreună cu Ministerul Apărării, cu Guvernul, ca o parte din aceste cheltuieli suplimentare, dacă pot fi îndreptate pe partea de infrastructură militară conectivă, pentru că nu doar rezolvă tranzitarea unor regiuni, ci pot susține dezvoltarea economică.

Vom susține dezvoltarea industriei naționale de apărare, și este un spațiu bun să ne mișcăm, inclusiv prin preluarea de către MApN a unor instituții din subordinea M. Economiei, dar și susținerea unor achiziții integrate împreună cu țările europene, pentru a exista o asumare mai mare de răspundere pe această componentă.

Acestea vor fi liniile principale pe care în zilele următoare, în întâlnirile care sunt programate, le voi susține în numele țării noastre, și pentru care există o susținere parlamentară, pentru că toate aceste lucruri vor trebui să aibă o aprobare.

Un lucru important pentru a putea să ne poziționîm corect în perioada următoare este și ceea ce se întâmplă în plan intern, și este foarte important ca, în această perioadă, să avem o stabilitate politică, și în primul rând o stabilitate guvernamentală. Nu este vorba de a susține un guvern sau altul, ci pur și simplu o problemă de a fi stabili într-o situație globală care dă semne de o anumită instabilitate.

Am căutat să aliniez politica Administrației Prezidențiale cu cea a Guvernului, MAPN, MAE, pentru ca România să acționeze unitar, pentru țara noastră.

O prioritate este organizarea corectă a alegerilor prezidențiale, pentru că acest lucru nu ne definește numai ca o democrație, ci creează premisele ca toate instituțiile din statul român să devină stabile. Voi face tot ce e posibil ca aceste alegeri să fie organizate corect, transparent, în așa fel încât românii să-și poată exprima votul.

Vom căuta să fim transparenți față de dvs, față de cetățeni, și avem cereri de la dvs legate de asigurarea transparenței unor cheltuieli, lucrăm la această chestiune și, în perioada următoare, veți avea toate datele de funcționare ale acestei instituții.

Vom organiza aceste întâlniri periodice, colegii vă vor răspunde la întrebări, vom încerca ca această instituție să devină mai transparentă din toate punctele de vedere și, țin să anunț că inclusiv această zonă va fi integrată în Muzeul Cotroceni, va fi deschisă publicului, și din primăvară curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica, va fi deschis publicului.

Ramona Avramescu, TVR: În urma consultărilor pe care le-ați avut cu partidele, ați stabilit un mandat concret cu privire la cu cât pot crește cheltuielile pe apărare? În ce condiții poate România trimite trupe în Ucraina?

Bolojan : Nu s-a stabilit un mandat imperativ, pentru că ar permite niște constrângeri. Cred că România are deja un buget de apărare crescut, cred că el ar putea crește etapizat, într-un an doi să ajungă la 3%, dacă nu se impun alte creșteri sub presiune. Nu doar din punct de vedere contabil, ci și din punct de vedere real, trebuie să fie sustenabilă, suportabilă.

Legat de trupe în Ucraina, aici discuția este prematură, pentru că o astfel de discuție pe fond poate avea loc în momentul în care nu ai o încetare a focului, nu avem această situație, și există un acord de pace, pentru că aceasta ar însemna o trimite de trupe de menținere a păcii, cum avem în Bosnia și în Kosovo. Nu a existat nicio discuție pe fond, dar această chestiune nu are în acest moment o susținere parlamentară.

Am putea să asigurăm prin porturile noastre, prin infrastructura noastră, mobilizarea acestor trupe. Sunt analize care se pot face, ar trebui să analizăm lucrurile la rece, dar să nu creăm îngrijorări inutile și speculații, pentru că într-o perioadă de tip preelectoral, toate lucrurile sunt exacerbate.

Ramona Avramescu, TVR : În ultimele zile, justiția din România se află sub tirul opiniei publice internaționale. Aseară, Ciolacu a criticat ministrul de Externe, căruia i-a spus dacă nu se va consulta cu premierul înainte de reacții, ar trebui să plece. Dvs cum considerați că ar trebui să reacționeze România la astfel de comentarii, critici, la adresa justiției, care se viralizează, și dacă împărtășiți opinia domnului Ciolacu că MAE a procedat greșit.

Bolojan : Aspectele care țin de Guvern sunt gestionate de Guvern. Este o perioadă în care discuțiile vin în valuri. Personal, cred că, fiind o perioadă de tranziție, este bine să fii rezervat, să fii atent la ceea ce spui, pentru că nu vorbește doar o persoană, ci angajezi o instituție. Așa cum v-am spus, dacă nu poți să faci bine, nu trebuie să faci rău.

Ramona Avramescu, TVR: Ar trebui România să fie mai asertivă?

Bolojan : Trebuie să ne susținem politicile naționale pe fond. Intrarea în diferite dispute nu știu dacă ne ajută.

Tudor Cortifan, Defense România: Parlamentul nu e de acord cu trupe de trimitere a păcii. Există un plan de garanții de securitate pe care România le poate oferi Ucrainei?

Bolojan : Garanțiile de securitate, dacă se va ajunge la această situație, cred că ar putea fi asigurate de țările din Europa, și garantate de către Statele Unite. Acestea sunt, într-adevăr, garanții efective. România, dacă se va lua o decizie la nivelul UE, cu siguranță, pentru că acestea sunt și garanții pentru România, va trebui într-o anumită formă să susțină, dar nu România asigură garanții de securitate.

Tudor Cortifan, Defense România: Aveți un canal direct de comunicare cu Donald Trump?

Bolojan: În fiecare zi căutăm să ținem legătura cu toate zonele unde se iau decizii și aceste decizii strategice nu afectează doar România, ci întreg echilibrul din Europa. Așa cum v-am spus, în afară de o reașezare de cheltuieli, pe care țările europene sunt de acord să o preia, cea mai bună soluție pentru această regiune, dar și pentru lume, este acest parteneriat, care este asigurat de către SUA și aliați prin NATO, și de această colaborare între UE și SUA, și celelalte democrații care gândesc ca noi.

Marius Gârlașiu, Observator News : S-a vorbit în presa internațională despre presiuni făcute în cazul Fraților Tate de către administrația americană. Emil Hurezeanu ar fi fost informat de Richard Grenell că „SUA sunt direct interesate de soarta fraților Tate”, care au și plecat din țară. Dumneavoastră vegheați la buna funcționare a instituțiilor, așadar considerați că România a cedat în fața presiunilor americane. Ar trebui ca cineva să fie demis?

Bolojan : Asupra Administrației Prezidențiale nu s-au făcut niciun fel de presiuni, nu a fost niciun contact pe această presiune. Din punctul meu de vedere, asupra scurtei discuții de la Munchen, lucrurile au fost clarificate de ministrul de externe și de premier. Sunt de două săptămâni președinte interimar, vă dați seama că acumulările în multe instituții sunt de foarte mulți ani, și oricât ți-ai dori să rezolvi toate problemele, este imposibil să o faci în această scurtă perioadă.

Fiecare instituție, inclusiv cele de justiție, trebuie să lucreze în condiții normale, să-și facă datoria, iar fiecare are o răspundere instituțională asupra ceea ce face. Cu cât fiecare instituție lucrează mai bine, cu atât vom recâștiga încrederea românilor în instituții.

Marius Gârlașiu, Observator News : Din informațiile care au ajuns la dvs, a cerut Moscova retragerea trupelor NATO la aliniamentul din 1997 la Riad?

Bolojan : Nu avem astfel de informații și credem că ceea ce este stabilit în momentul de față, că NATO are acoperirea pe care o are, că țările care și-au dorit să fie în NATO au ajuns acolo prin propria lor voință, trebuie să rămână un element important și în viitor.

Silviu Jugaru, B1 : Având în vedere că dialogul dintre România și SUA au fost marcate de presiuni…

Bolojan : Cum este normal, România lucrează prin toate instituțiile cu celelalte administrații pentru a ne regla pozițiile și cred că trebuie să faceți o diferență între abordări ale unor persoane și cele instituționale. Cele mai importante sunt abordările instituționale și lucrăm în acest sens.

Silviu Jugaru, B1 : Veți avea de acord cu Donald Trump privind suplimentarea sau retragerea trupelor americane?

Bolojan : Faptul că suntem o țară sigură este datorat și faptului că există trupe americane pe teritoriul țării noastre, la cererea noastră.

Iasmina Ardelean, Kanal D : Referitor la o eventuală ședință de CSAT, în care să se discute anularea alegerilor, veți veni cu mai multe dovezi în acest sens?

Bolojan : Am semnat împreună cu domnul Diaconescu o solicitare către toate instituțiile, conform unui articol al acestei decizii, care este public, să ne informeze cu privire la datele suplimentare pe care le au, dacă au venit între timp anumite chestiuni. Înțeleg că a venit doar o înștiințare de la Ministerul Public că sunt niște dosare în lucru. Dacă vor fi elemente de natură publică, nu văd de ce nu le-am face publice.

Problema de fond este că CCR a anulat acest tur de alegeri, aceasta este o problemă de fond, anularea s-a făcut într-un cadru instituțional, a respectat dreptul constituțional și s-a făcut pe baza datelor care au venit din CSAT, care constatând aspecte care țin de siguranța națională a informat CCR și, această instituție veghind la desfășurarea alegerilor, a luat această decizie. A fost o decizie excepțională, pe care eu personal nu mi-am dorit-o, dar acest lucru este un fapt împlinit, pe care trebuie să-l respectăm pentru că toate deciziile CCR trebuie respectate.

Iasmina Ardelean, Kanal D : Candidați la alegerile prezidențiale din luna mai?

Bolojan : Coaliția de guvernare are un candidat, pe domnul Crin Antonescu, și m-am gândit că atunci când voi închide acest mandat de interimar, sper să las lucrurile într-o stare mai bună și să las această instituție, poate și țara noastră într-o stare mai bună.

Rareș Mereuță, Gândul : Mergeți la Consiliul European pe 6 martie și vă întâlniți cu premierul Slovaciei, Robert Fico. Acesta a declarat că anularea alegerilor din România reprezintă o problemă a democrației europene. Veți simți nevoia să oferiți clarificări suplimentare acestor voci critice?

Bolojan : Atât în dialogurile directe, cât și cele instituționale, atunci când suntem întrebați ne exprimăm punctul de vedere, explicăm cum s-a ajuns în această situație. Și în dialogul cu toți liderii politici, chiar cu dumneavoastră, spunem punctul nostru de vedere.

Rareș Mereuță, Gândul : Ați declarat că există o majoritate parlamentară ce propune acordarea unui sprijin pentru Ucraina. Vă propuneți ca în mandatul dvs să faceți publice ajutorul oferit de România pentru Ucraina? Militar, financiar, logistic, și umanitar.

Aceste date pot fi evidențiate, există două tipuri de ajutoare, cele pe care UE, inclusiv țara noastră, le-a acordat Ucrainei în ultimii trei ani de zile. Înțeleg că aceste ajutoare depășesc 130 de miliarde de euro, ajutoarele Europei, iar țara noastră a ajutat Ucraina cu partea de hub de transport, am permis folosirea porturilor și infrastructurii noastre pentru export de cereale, am participat la instruirea militarilor ucraineni, am susținut refugiații, acestea au fost câteva. Nu văd nicio problemă ca datele să devină publice.

Oana Bîlă, Radio România Actualități : Consideratți că România ar fi putut cere ajutorul NATO privind atacurile hibride din campania electorală? Ați susținut că veți organiza alegeri libere, veți cere acest ajutor în perspectiva scrutinului din luna mai? Ce alte planuri aveți pentru acest obiectiv?

Bolojan : NATO nu are legătură cu organizarea de alegeri. Ceea ce trebuie să facem este ca fiecare instituție din România să-și facă datoria, iar dacă am constatat că sunt lucruri care nu funcționează. Dacă există în campanie un fake total în online și Biroul Electoral, la sesizarea unui candidat, constată că, într-adevăr, această chestiune este total falsă, cred că trebuie să gândim mecanisme prin care să poți ca acel conținut să nu mai poată fi promovat.

Octavian Vasilescu, Euronews : Vorbeați de nevoia ca Parlamentul să ia mai multe decizii în perioada următoare. Ar fi mai bine ca actuala coaliție de guvernare să fie lărgită, încât proiectele să treacă cu o majoritate mai lejeră?

Bolojan : Nu am spus că trebuie să ia mai multe decizii, dar orice decizie trebuie să ajungă în Parlament. Pentru a lua decizii trebuie să ai o anumită predictibilitate, și cu cât o coaliție este mai stabilă, sunteți cu toții de acord că lucrurile pot fi adoptate mai ușor, dacă nu intervin discuțiile inutile. Personal, voi susține o stabilitate guvernamentală și parlamentară, pentru că asta înseamnă că România este o țară predictibilă.

Cristian Pantazi, G4Media : Intenționați să numiți un nou șef civil la SRI și un judecător la CCR din partea Administrației Prezidențiale?

Bolojan : Când am venit aici i-am cunoscut pe principalii colaboratori, cred că fiind un mandat de interimar e bine să te concentrezi pe urgențe, iar chestiunile care țin de viitor, dacă nu sunt imperios necesare, trebuie lăsate pe viitor. Este nevoie de o înțelegere între președinte și majoritatea parlamentară, dar nu cred că se va întâmpla acest lucru.

Pentru CCR, perioada de propunere s-ar putea face în acest mandat sau chiar după, dar e o problemă de a lua o decizie pertinentă pe termen lung.

Ema Stoica, Digi 24: Spuneați că toți politicienii care vorbesc pe politică externă angajează România. Probabil că este la fel de relevant și în cazul SUA, mai ales față de ce a zis JD Vance. În acest context, ați făcut eforturi pentru a clarifica situația în SUA?

Bolojan: Fiecare ne putem spune o părere despre un eveniment sau altul, din țara noastră sau alte țări, eu ceea ce am spus este că trebuie să fim aliniați și să vorbim aceeași limbă.

Ema Stoica, Digi 24 : Dacă USR ar susține că alege să susțină candidatul coaliției de guvernare în numele lui Ilie Bolojan, ați accepta acest lucru?

Bolojan : Am răspuns, mulțumesc.

Madalin Puiu, România TV: În ultima perioadă s-au făcut zeci de percheziții asupra unor persoane care au desfășurat acțiuni de mercenariat pe teritoriul altor state. Ordonanța de reținere a procurorilor spune că gruparea condusă de Horațiu Potra era pregătită de generarea unor acțiuni violente cu scopul împiedicării exercitării puterii de stat de către autoritățile democratice. Cum s-a ajuns în acest stadiu, ca o grupare paramilitară să acționeze pe teritoriul statului român.

Bolojan : Nu am dat din acest dosar, ceea ce cred este că fiecare instituție trebuie să-și facă datoria și, în general spun, când anumite lucruri se degradează, se degradează în timp.

Ilie Bolojan susține prima sa conferință ca președinte interimar

Este foarte probabil ca Ilie Bolojan să anunțe că România nu va trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, asta fiind poziția partidelor parlamentare care au participat la consultări cu președintele. Decizia ar urma să fie comunicată la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie, ce va avea loc la Bruxelles.

Citește și : Ilie Bolojan merge la Londra, duminică. Discuții cu premierul britanic, cu Macron și Zelenski. Sâmbătă se vede cu Maia Sandu

Președintele interimar va merge în Republica Moldova, pentru a se întâlni cu Maia Sandu, apoi în Marea Britanie, unde va participa la un summit al liderilor europeni pe tema apărării Europei, unde este așteptat și Volodimir Zelenski.

Marcel Ciolacu a anunțat că România nu trimite trupe în Ucraina

Ciolacu a fost întrebat, la postul România TV, dacă România trimite forţe de menţinere a păcii pe teritoriul Ucrainei, premierul replicând că acest lucru nu se va întâmpla în niciun caz.

„Nu. Eu nu sunt de acord să trimitem forţe şi am şi vorbit cu domnul preşedinte interimar şi aceasta este decizia pe care şi dânsul o va transmite la Consiliul European. România nu participă cu forţe pe teritoriul Ucrainei.

Citește și : STENOGRAME Călin Georgescu ar fi obținut permanent bani cash de la Horațiu Potra. Liderul mercenarilor ar fi încercat să-i atragă zeci de milioane de euro finanțare de la Frank Timiș

Întâi să fie închisă o pace. România are de stabilizat situaţia din România, avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina, avem Marea Neagră, România cel mai uşor întăreşte flancul estic pe teritoriul României, nu cu deplasări de trupe în zonă de conflict”, a arătat Marcel Ciolacu.