Anchetă: EIG Re este gata să plătească despăgubirile și cererile Euroins România chiar și acum, dar statul român rămâne orb și surd pentru moment

Euroins Insurance Group și BERD – proprietarii Euroins România, au propus în mod repetat și continuă să ofere reactivarea contractului de reasigurare cu EIG Re, asumându-și toate obligațiile asigurătorului român falimentat, dar instituțiile românești rămân tăcute pentru moment.

Un fapt scandalos a reieșit din dosarul de faliment al Euroins România (EIRO) în ajunul împlinirii a doi ani de la revocarea licenței (17 martie 2023), care a provocat ulterior falimentul asigurătorului, cândva lider pe piața românească.

Potrivit documentelor pe care presa noastră le-a obținut și a căror autenticitate a fost confirmată de surse independente, în perioada de după revocarea licenței, adică în primele zile ale lunii aprilie 2023, proprietarii asigurătorului falimentat, inclusiv Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care este acționar la societatea-mamă a Euroins România – Euroins Insurance Group AD (EIG), au propus, în mod oficial și de mai multe ori, o ofertă prezumtiv dezavantajoasă pentru aceștia, judecând după parametrii săi, prin asumarea tuturor costurilor și a răspunderii pentru daune și pretenții ale asigurătorului român falimentat.

Acest lucru ar fi trebuit să se facă prin „dezghețarea” notoriului contract de reasigurare cu EIG Re (rebotezat astăzi Phoenix Re), reasigurătorul grupului bulgar, care a fost suspendat odată cu revocarea licenței în martie 2023 și prin care o mare parte din activele Euroins România au fost transferate la Sofia sub nasul autorităților de supraveghere financiară (ASF) române responsabile.

Alte articole

Foştii acţionari ai falimentarei Euroins au deschis o acţiune de arbitraj împotriva României, în valoare de peste 500 de milioane de dolari

În data de 7 Decembrie, polițele RCA Euroins încetează de drept și trebuie reînnoite

EIG ar plăti în locul Euroins România, dar instituțiile românești nu au reacționat până acum

În scrisorile oficiale de angajament adresate guvernului român și autorităților de reglementare, inclusiv ASF și Ministerul Finanțelor, de la începutul lunii aprilie 2023, acționarii Euroins România au declarat, negru pe alb, că erau fost dispuși și s-au oferit să plătească și să acopere toate costurile și obligațiile, curente și viitoare, legate de daune și pretenții ale asigurătorului român, prin contractul de reasigurare cu EIG Re. Fondul de Garantare, care plătește despăgubirile Euroins România după revocarea licenței și procedura de faliment, a fost informat și de acționarii EIG.

Scrisorile acționarilor conțin o propunere specifică de rezoluție și un algoritm de implementare a operațiunii și a plăților. În plus, în mai multe declarații oficiale, conducerea grupului bulgar a afirmat în mod repetat că EIG Re a fost gata să înceapă să plătească aceste daune și pretenții instantaneu, activând în practică acordul de reasigurare. Potrivit surselor noastre, EIG Re (Phoenix Re) este gata să se angajeze pe loc la aceste plăți începând de astăzi, ceea ce ar rambursa de facto fondurile cheltuite de Fondul Român de Garantare a Asigurărilor (FGA), respectiv de către asigurații și contribuabilii români, ale căror fonduri sunt utilizate pentru a reînnoi acest fond de garantare epuizat, precum și asumarea tuturor datoriilor viitoare ale băncilor.

Instituțiile responsabile ale statului român au părut a fi complet oarbe și surde la aceste propuneri în ultimii doi ani și nu au răspuns sau comentat în niciun fel până acum. Făcând acest lucru, ei au lăsat efectiv ca factura să fie plătită de cetățenii români și de bugetul țării. Între timp, România a ajuns la un deficit bugetar excesiv, cu perspectiva unui deficit și mai mare în acest an. Mai mult, BERD, care este acționar la grupul bulgar de asigurări EIG, este până la urmă o instituție serioasă, deținută de peste 70 de țări din lume, iar acționarii săi sunt o serie de state membre UE, inclusiv România. Instituția financiară este un investitor cheie pe termen lung în economia românească, cu investiții de peste 10 miliarde EUR și sprijin financiar pentru o serie de proiecte. A lăsa propunerea lor fără niciun răspuns este cel puțin un semn de prost gust.

Presa noastră a trimis o solicitare oficială pentru un comentariu tuturor părților interesate de acest subiect și caz, inclusiv ASF și FGA, și așteaptă cu nerăbdare un răspuns. Mai mult, momentan nu există transparență și rămâne un „secret de stat” valoarea specifică a creanțelor față de Euroins România, de la data la care a fost revocată licența asigurătorului. Cel puțin trei instituții – ASF, FGA și CITR, lichidatorul EIRO, dețin aceste date în timp real. Toate trei refuză să le facă publice, în ciuda mai multor solicitări din partea presei românești, ultimele două justificându-se spunând că au nevoie de permisiunea celei dintâi.

Ceea ce pare a fi un acord neașteptat de favorabil pentru România, nu este acceptat de… România

Simpla aritmetică arată că angajamentul de a plăti toate daunele și pretențiile curente și viitoare ale Euroins România ar fi extrem de dezavantajos pentru acționari în fața Grupului de Asigurări bulgar Euroins și BERD, precum și pentru reasigurătorul EIG RE, deoarece le-ar împovăra cu costuri și daune neclare, dar sigur semnificative, fără a le garanta veniturile noi din exploatarea pieței din România.

Cu toate acestea, aceștia și-au propus oficial și continuă să propună în mod public să înceapă să plătească, argumentând că, astfel, vor proteja interesele cetățenilor români – păgubiți și asigurați, economisind astfel fondurile bugetului românesc pentru că vor rambursa efectiv către Fondul Român de Garantare.

Chiar dacă presupunem că este vorba despre un fel de păcăleală și joc al grupului bulgar Euroins, se pune întrebarea de ce instituțiile românești nu fac niciun pas, nu se pronunță și nici măcar nu încearcă să verifice și să valideze această disponibilitate? În orice caz, Euroins operează în prezent pe piața românească prin divizia sa din Bulgaria și prin dreptul de a furniza servicii (FoS) în UE.

Cine are interes să paseze nota de plată a falimentului către contribuabilii români în loc să încerce să o dea celor direct responsabili? Din ce motiv este împovărat bugetul de stat al României, deja supraîncărcat, pentru a genera un deficit bugetar excesiv suplimentar? Acestea sunt întrebări care rămân fără răspuns pentru moment.

Dilema activului – beneficii pentru cetățenii români sau completarea conturilor unui administrator de fond român selectat

Nu în ultimul rând, intriga din dosar se complică și mai mult dacă acceptăm opinia unor experți și avocați familiarizați cu acest caz, potrivit cărora, din documentele, faptele și împrejurările disponibile, reiese că, anterior revocării licenței asigurătorului român, ASF acceptase și recunoștea efectiv contractul de reasigurare semnat de Euroins România și EIG.

Această opinie este întărită de faptul că, în iulie 2024, o instanță internațională de arbitraj (Institutul de Drept Internațional Privat cu sediul la Sofia) a confirmat legalitatea și caracterul executoriu al aceluiași contract de reasigurare. În același timp și în acest context, CITR, lichidatorul Euroins România, desfășoară în prezent o procedură judiciară în încercarea de a contesta acordul de reasigurare dintre EIRO și EIG Re.

Din toate cele menționate mai sus până acum, am putea trage concluzia că rambursarea despăgubirilor către asigurații și păgubiții români reprezintă de fapt ultima prioritate a instituțiilor românești responsabile.

În plus, acțiunile lichidatorului CITR, sugerează că bătălia și întreaga atenție se concentrează pe cine va pune mâna pe activele falimentului EIRO. Care va fi soarta acestor bunuri dacă vor cădea în mâinile lichidatorului? Timpul va arăta, dar trebuie să ținem cont de următoarele: conform surselor noastre, CITR este legat și controlat de unul dintre cei mai mari manageri de fonduri din România (o companie de administrare a activelor), care abia anul trecut a generat un profit net de 37 de milioane de lei.

Potrivit surselor, același administrator de fond a acumulat deja experiență în administrarea activelor companiilor falimentare, iar această experiență s-a dovedit, evident, una profitabilă, dacă analizăm rezultatele financiare obținute. Nu cumva, dacă lichidatorul va reuși să pună mâna pe activele EIRO, aceste bunuri și valori, în loc să despăgubească cetățenii români vătămați, vor ajunge în buzunarele unor manageri de investiții lacomi, care le vor folosi în beneficiul unui cerc restrâns de oameni de afaceri selectați și privilegiați?

Este o întrebare legitimă dacă nu cumva, din cauza dezinteresului deplin al instituțiilor romanești pentru o despăgubire reală a păgubiților și asiguraților Euroins Romania, acești aceiași cetățeni români nu vor mai fi jefuiți de data aceasta de oameni dubioși cu mari interese și pofte de afaceri care au relații apropiate cu lichidatorul?