Limba engleză,un CHIN pentru politicieni. Vezi corigenţi şi premianţi la limba lui Shakespeare VIDEO

Engleza primului-ministru Victor Ponta nu impresionează, dar reuşeşte să o folosească fără dificultăţi. Un oarecare accent este sesizabil, dar exprimarea este facilă, clară, chiar dacă îi lipsesc înfloriturile. Disciplina impusă de utilizarea unei limbi străine îi face chiar exprimarea mai clară, întrucât în română Ponta se mai lansează în fraze alambicate în care pierde uneori pe drum ideea de la care a pornit.

În iulie 2012, suspendarea lui Traian Băsescu l-a făcut pe Crin Antonescu preşedinte, chiar dacă interimar, al României, calitate în care a trebuit să aibă o întrevedere cu o delegaţie a FMI. Când a început să vorbească în engleză, s-a văzut că oratorul Antonescu, apreciat altminteri pentru discursurile sale, are o problemă gravă cu limba lui Shakespeare, care părea că refuză să se supună torentului ideatic al preşedintelui. „We have the minister of Finance, the mother… and the father…ăăă… I’m the acting president… the presindent ad-interim”, a reuşit Antonescu să îngaime, în timp ce gesticula alert, ca şi cum asta i-ar fi făcut engleza mai inteligibilă. După alte câteva eşecuri similare, preşedintele Senatului a recurs mai nou la serviciile translatorilor.

Ca prim-ministru, Emil Boc s-a întâlnit des cu oaspeţi străini. În aceste ocazii, a arătat o engleză vorbită curat, deşi cu un vocabular destul de redus. A avut, totuşi, un moment în care a dat-o în bară: în loc să folosească sintagma „avian flu” a aruncat un neaoş „aviara gripa”, pentru care a fost nemilos ironizat de presă. Oaspeţii străini de la Nokia, din politeţe, au dat impresia că înţeleg despre ce este vorba.

Relativ recent, a atras atenţia şi consilierul prezidenţial Iulian Fota, care a avut o intervenţie în engleză la o dezbatere la Varşovia. Fota pare să fi transferat în engleză metehnele exprimării sale în limba română, adică rosteşte 3-4 cuvinte într-o fracţiune de secundă, ca o rafală de mitralieră, urmată de mai multe „ăăăă”-uri, probabil ca să mărească suspansul.

Prin presa anilor ’90, circula o poveste potrivit căreia Ion Iliescu ar fi relatat la o reuniune internaţională originile istorice ale poporului român, care ar proveni din daci, ramură a tracilor. „The ducks come from the trucks”, ar fi spus Iliescu, spre uimirea convivilor ce au auzit doar că „raţele coboară din camioane”. Povestea pare plauzibilă ţinând seama de modul cum a relatat Iliescu unor ziarişti străini episodul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Bush. În loc de „square”, care înseamnă „piaţă”, Iliescu a pronunţat „scare”, care înseamnă „sperietură”.

O gafă asemănătoare a comis recent ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, invitat de CNN să dea lămuriri în scandalul cărnii de cal. Deşi un diplomat apreciat, Jinga a fost crispat ca un copil ascultat la şcoală căutându-şi fiecare cuvinţel. În loc de „bought” – a cumpărat, a pronunţat „boat” – barcă.

Nu putea lipsi nici preşedintele României, Traian Băsescu. Engleza acestuia prezintă trăsături oarecum contradictorii. Are o pronunţie catastrofală, cuvintele rostogolindu-i-se din gură ca bolovanii, dar este capabil să poarte o conversaţie, folosindu-se de un vocabular destul de amplu. Cu alte cuvinte, o engleză ce pare învăţată mai degrabă prin folosirea în porturi decât din manualele şcolare, sub îndrumarea unui profesor. Însă şi vocabularul i-a jucat feste lui Traian Băsescu de vreo câteva ori. O dată a spus „Sulaina cenăl”, în loc de „Sulina channel”. Altă dată, în loc să folosească „failure” pentru „eşec”, a rostit fără să stea pe gânduri „ză eşec”. Asta e: Traian Băsescu are probleme cu eşecurile, iar fiica sa, Elena, cu „succesurile”!

La capitolul „premianţi”, laurii şi-i împart Mircea Geoană şi Mihai-Răzvan Ungureanu, ambii foşti miniştri de Externe. Engleza lor are de toate: accent adecvat, cursivitate, vocabular amplu şi uşurinţă în exprimare. Îi puteţi asculta mai jos vorbind într-o engleză impecabilă.

Printre cei care au cârmuit mai demult România se află şi fostul preşedinte Emil Constantinescu. Acesta vorbeşte în general o engleză corectă, dar cu o pronunţie imperfectă, iar uneori mai scoate din prepoziţii şi articole, deşi acestea ar trebui să rămână acolo unde sunt. Aveţi mai jos o mostră.

Există şi politicieni care nu au fost auziţi vorbind în engleză, deşi poporul are aşteptări mari. Cap de listă este Marian Vanghelie, autorul involuntar al celebrului cuvânt „Goagăl”. Tot el a pronunţat numele oraşului Miami exact aşa cum se scrie. „Vă promit că mă antrenez şi noaptea şi ziua, fac şi studii gramaticale, fac şi limba engleză, fac şi limba franceză şi thailandeză, fac şi masaje, fac de toate”, spunea primarul sectorului 5, în luna mai. 

Nici Gigi Becali nu ne-a delectat cu cunoştinţele sale de engleză, deşi promitea că iniţierea sa în subtilităţile acestei limbi e pe cale să se finalizeze. Nu-i nimic, acum are timp berechet să se perfecţioneze.

Într-o altă categorie intră Vasile Blaga, preşedintele PDL. Ironizat o dată, înaintea Congresului PPE de la Bucureşti, de către Victor Ponta, Blaga a admis cu francheţe că nu cunoaşte engleza. Spre deosebire de alţii care nici ei nu o cunosc, Blaga nici măcar nu încearcă să o folosească, evitând astfel ridicolul la care se supun ceilalţi în mod voluntar.