Ministrul Sănătății a făcut o serie de declarații în cadrul conferinței Conferinţa „Health Forum: Marile provocări din Sănătate în 2025”, care par mai degrabă politice decât practice. Acesta promite angajaților din sistemul sanitar măriri de salarii bazate pe criteriul performanței. Adică până la final de an, unele salarii ar putea crește cu 1.000 de lei, în timp ce altele ar urma să scadă probabil.
„Sunt foarte mari diferenţe şi nu cred că este nici etic şi nici moral ca medici, de exemplu, care fac o activitate total diferită, adică unii foarte intens, alţii mult mai puţin relevantă, să primească aceleaşi drepturi salariale. Cred că e o chestiune pe care trebuie să o abordăm în cursul acestui an, să o şi rezolvăm împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi cu consultanţa pe care o avem în cadrul PNRR. (…) Legat de asistenţa medicală prespitalicească şi de implicarea diverselor categorii de profesionişti plata per performanţă trebuie, cred, să se adreseze tuturor categoriilor de medici”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, Ministerul Sănătăţii susţine finanţarea „corespunzătoare” a activităţii medicilor din ambulatoriul de specialitate, care, în prezent, primesc o sumă de bani inferioară celei primite de medicii de familie. Rafila omite să spună și faptul că sunt spitale de provincie în care medicii stau degeaba sau vin două ore și apoi merg la clinicile private, în timp ce medicii de familie sunt asaltați zilnic de zeci de pacienți.
În plus, România se confruntă cu un deficit semnificativ de medici de familie, în special în mediul rural. Conform datelor recente, peste 300 de comune nu beneficiază de serviciile unui medic de familie, iar aproximativ 20% dintre medicii activi au vârsta de peste 70 de ani, continuând să profeseze din cauza lipsei de personal medical tânăr.
Pentru a acoperi necesarul, ar fi nevoie de încă 1.530 de medici de familie la nivel național, dintre care 1.122 în zonele rurale. Această situație afectează accesul la servicii medicale de bază pentru numeroase comunități rurale.
De asemenea, distribuția medicilor este inegală, 12 județe având sub 500 de medici, iar trei județe sub 300. În specialități precum Terapie Intensivă și Neonatologie, deficitul este accentuat, existând județe cu mai puțin de șase medici specializați, dintre care unii sunt pensionari.
„Poziţia pe care Ministerul Sănătăţii a avut-o mod constant este de finanţare corespunzătoare a activităţii medicilor din ambulatoriul de specialitate, care în momentul de faţă primesc o sumă de bani care este inferioară medicilor de familie. Nu cred că este în regulă. Sigur şi medicina de familie trebuie să fie stimulată şi dezvoltată. În mod clar, facem acest lucru şi veniturile medicilor de familie s-au dublat în anul 2023, dar nu putem să neglijăm dezvoltarea serviciilor de ambulatoriu de specialitate dacă vrem să avem o finanţare sustenabilă la nivelul asistenţei medicale”, a explicat Rafila, la Conferinţa „Health Forum: Marile provocări din Sănătate în 2025”.
În martie 2024, au fost aprobate majorări salariale pentru personalul medical: asistenții medicali au beneficiat de o creștere de 30%, iar medicii de 8%, aceste majorări fiind acordate în două tranșe, în lunile martie și iunie.
În ceea ce privește gărzile, noua lege a salarizării va aborda problema remunerației mai mici pentru timpul de gardă comparativ cu programul obișnuit de lucru. Până la implementarea acestei legi, a fost adoptată o Hotărâre de Guvern care acordă medicilor ce efectuează gărzi o indemnizație fixă de 500 de lei lunar, aplicabilă și asistenților medicali și medicilor rezidenți.