În data de 2 ianuarie 2025, Georgescu a atacat la CEDO decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Potrivit documentelor consultate de G4Media, Georgescu a cerut ca statul român să fie obligat să organizeze turul doi al alegerilor prezidențiale între el și Elena Lasconi, cei doi candidați care s-au calificat în această rundă. Călin Georgescu a invocat, în cererea sa, mai multe argumente legale, inclusiv încălcarea dreptului la alegeri libere, prin suspendarea turului doi și invalidarea voturilor fără probe concludente.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat cererea în cadrul unei proceduri rapide și a respins-o definitiv. Comitetul de trei judecători, din care au făcut parte Jolien Schukking (Olanda), Faris Vehabović (Bosnia și Herțegovina), și Lorraine Schembri Orland (Malta), a considerat că Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt sau de drept care să sprijine afirmațiile sale conform cărora a existat o „ingerință politică” în procesul electoral.
În urma deliberărilor, CEDO a respins acest capăt de cerere ca fiind „vădit neîntemeiat”.
În plus, Curtea a constatat că, în conformitate cu structura constituțională a României, atribuțiile președintelui nu pot face din acesta o parte a „corpului legislativ” al statului, astfel că nu există motive de a invoca articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție, care garantează dreptul la alegeri libere.
În consecință, cererea lui Georgescu de a considera că România ar fi încălcat acest drept a fost respinsă de CEDO.
Totodată, CEDO a respins și capetele de cerere formulate de Georgescu în temeiul altor articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, inclusiv articolele 6 (dreptul la un proces echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reuniune și asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Curtea a considerat că România nu are obligația de a răspunde în aceste privințe.
În cererea sa inițială, Călin Georgescu a solicitat, de asemenea, ca CEDO să judece cauza în regim de urgență. Printre măsurile pe care le-a cerut, Georgescu a solicitat suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționale de anulare a alegerilor, până la soluționarea cauzei. De asemenea, acesta a cerut obligarea Guvernului României să reia procesul electoral respectând rezultatele primului tur, și să organizeze turul doi între el și Lasconi.
Citește și: Planul lui Victor Ponta ca președinte: Închisoare pe viață pentru traficanții de droguri
Georgescu a invocat și încălcarea dreptului la alegeri libere, susținând că suspendarea turului doi și invalidarea voturilor fără probe concludente reprezintă o încălcare a acestui drept. El a mai acuzat lipsa unui proces transparent și consultativ în decizia Curții Constituționale, care ar fi contravenit dreptului la un proces echitabil. În plus, Georgescu a semnalat și absența unui mecanism național eficient de contestare a deciziilor Curții Constituționale.
În ciuda cererilor sale, Călin Georgescu nu a reușit să obțină o victorie la CEDO, iar cererea sa de reluare a alegerilor prezidențiale a fost respinsă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că nu există suficiente temeiuri legale pentru a justifica reluarea procesului electoral, iar decizia pronunțată joi este definitivă.
Anterior, cererea lui Georgescu fusese respinsă și de Curtea Supremă de la București, care a considerat-o neîntemeiată și nu a fost de acord cu solicitările acestuia privind organizarea unui nou tur al alegerilor. Astfel, cu această decizie a CEDO, procesul inițiat de Georgescu pentru reluarea alegerilor se încheie definitiv, iar rezultatul alegerilor prezidențiale rămâne valid.