„Călin Georgescu are interdicţiile pe care le-a stabilit procurorul, prin măsura controlului judiciar. El poate candida, spune că are strânse semnăturile. Problema este dacă BEC îi va admite candidatura sau dacă instanţa de contencios constituţional va admite”, a spus Tudorel Toader.
„Să fim realiști, chiar dacă penalul nu influenţează astăzi, când vorbim, candidatura la prezidenţiale, judecătorii constituţionali vor ţine seama de această latură a cercetării penale, această acuzaţie care este adusă”, a explicat el. Candidaturile la alegerile prezidențiale trebuie validate mai întâi de Biroul Electoral Central. „BEC examinează din punct de vedere legal şi probabil nu va găsi impedimente. Am convingerea că cineva va contesta la Curtea Constituţională şi că instanţa de contencios constituţional, atunci, va pune în balanţă toate aceste abordări, toate aceste acuze şi va decide în lumina exigenţelor constituţionale”, a Toader.
El adaugă că situația actuală este „mai complicată decât în decembrie”, când a fost anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. „Mai avem câteva zile până se clarifică procedura de depunere a candidaturilor. Din punctul meu de vedere, ne îndreptăm spre normalitate, chiar dacă unii vor suferi. Românii vor alege unul dintre candidaţi”, a arătat el. Întrebat dacă vor fi lăsaţi să candideze toţi cei care şi-au anunţat intenţia, fostul ministru al Justiției a spus: „Curtea Constituţională va filtra, nu cred că va permite tuturor. De exemplu, Diana Soşoacă, dacă va candida din nou, e clar că nu îi va permite să candideze”. „Este vorba de precedent, de care chiar şi CCR e obligată să ţină cont”, a explicat el.
Întrebat ce se va întâmpla dacă nimeni nu va contesta candidatura lui Georgescu la Curtea Constituțională, Toader a spus că „se poate repeta scenariul din decembrie, CSAT să vină cu ceva în plus, să pună pe masa CCR obiecții, critici la adresa unui candidat și Curtea trebuie să le examineze”. „Dar eu am convingerea că cineva va contesta”, a adăugat el.
”Şedinţa de judecată a Curţii Constituţionale privind contestaţiile înregistrate în temeiul Legii nr.370/2004 va avea loc marţi, 11 martie 2025, ora 17:00 (pe baza sesizărilor şi a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 11 martie 2025, ora 14:00)”, a anunţat Curtea Constituţională.
>Este de aşteptat ca simpatizanţii lui Călin Georgescu să se adune din nou la Palatul Parlamentului, unde se află sediul Curţii Constituţionale, aşa cum au făcut şi luni, deşi la acel moment Curtea nu avea programate activităţi legate de alegeri. Luni seară, un bărbat de 43 de ani, despre care există indicii că a participat la actele de violenţă de duminică seară, de la BEC, a fost scos din mulţime şi dus la Parchet. Totodată, jandarmii au întocmit două acte de sesizare a organelor de urmărire penală pentru portul de obiecte periculoase şi trafic/consum de droguri şi au dat şapte amenzi.
Călin Georgescu precizează în contestaţia depusă la Curtea Constituţională, după respingerea candidaturii sale la Biroului Electoral Central, că BEC nu doar că nu şi-a îndeplinit singura atribuţie în materie, dar şi-a substituit competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale de a examina şi a verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcţia de preşedinte. În plus, spune Georgescu, BEC nu a produs nicio dovadă că situaţia de fapt imputată lui, în cadrul procesului electoral din 2025, ar fi similară celei a Dianei Şoşoacă, în cadrul procesului verbal din 2024.
Documentul integral poate fi consultat AICI
O a doua contestaţie la decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu a fost depusă de o persoană fizică, RE. ”Respingerea candidaturii unui cetăţean pentru motivele invocate de către BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea preşedintelui României, nestabilită de către Parlamentului României, procedură care contraevine articolului 1 lin, 3 din Constituţia României car statuează că România este un stat de drept şi democratic în care drepturile fundamentale sunt garantate şi creează premisele pentru instaurarea în România a unui regim dictatorial, suveranitatea naţională a poporului român, statuată de articolul 2 din Constituţia României fiind anulată prin crarea unor pârghii prin care candidaţii pe care poporul doreşte să-i aleag= ca reprzentanţi ai săi să fie înlăturaţi în baza unor criterii arbitrare neprevăzute de legea adoptată de Parlament, care reglementează procedura de alegere a preşedintelui României şi care sunt contrare prevederilor Constituţiei României”, se arată în contestaţie.
CE PREVĂD CONSTITUŢIA ŞI LEGEA PRIVIND ALGEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI
Conform Constituţiei, Curtea Constituţională ”veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”. Legea privind alegerea preşedintelui României 370/2004 prevede că CCR soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare.
”Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, prevede legea.