Izolaţia faţadei – polistiren sau vată minerală?

Învelișul exterior al casei, respectiv fațada, trebuie să asigure cea mai bună izolație termică posibilă. Un fapt interesant este că o izolație termică corect montată, cu o grosime adecvată, poate reduce consumul de energie pentru încălzire și răcire cu până la 40-60%. Fapt deloc de neglijat. Fără izolație adecvată, energia se pierde ușor în toate direcțiile. În lunile de vară, izolația fațadei previne supraîncălzirea clădirii, reducând astfel nevoia de climatizare, creând o temperatură confortabilă în interior.

Dacă clădirea are o izolație bună, se rezolvă problemele cu condensul care apare din cauza temperaturii scăzute a pereților, prevenind astfel apariția mucegaiului.

Fațada trebuie să ofere și protecție împotriva zgomotului exterior, precum și să protejeze clădirea de condițiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi ploaia, grindina, vântul puternic, precipitațiile de zăpadă și schimbările bruște de temperatură. Astfel, se prelungește durata de viață a casei dumneavoastră.

Cel mai răspândit tip de fațadă în țara noastră este fațada contact, mai cunoscută sub numele de fațada de contact.

Alte articole

Se pune izolație termică nouă la o casă veche, bătrânească?

Fațada de contact

În țara noastră, cea mai populară metodă de izolare exterioară a clădirilor este fațada de contact. Aceasta constă din mai multe straturi, unul dintre ele fiind panoul termoizolant. Procesul de instalare al fațadei contact este foarte simplu. Materialul izolator se lipește direct pe pereții exteriori, cel mai frecvent fiind plăcile de polistiren. Plăcile se fixează ulterior una lângă alta cu ajutorul diblurilor speciale.

Pe pereții izolați se montează o plasă de protecție pentru armarea și întărirea suprafeței fațadei. Întreaga suprafață este apoi gletuită cu un strat de bază pentru stratul final, iar apoi se aplică vopseaua de fațadă.

Fațadele de contact sunt durabile, durata lor de viață fiind estimată la minimum 30 de ani. În plus, fațada de contact este mult mai accesibilă din punct de vedere financiar decât fațadele ventilate, metalice și din sticlă, care sunt utilizate în principal pentru clădirile de birouri.

Pentru stratul termoizolant, pe lângă polistiren, care este opțiunea mai frecventă, se folosește și vata minerală, vata de piatră. Dar care dintre aceste două materiale reprezintă soluția mai bună?

Polistirenul sau vata minerală?

Polistirenul este folosit mai frecvent din două motive principale: este mai ieftin și se montează mai ușor. Plăcile de polistiren sunt lipite pe pereții exteriori cu ajutorul adezivilor pe bază de ciment. Adezivul se aplică pe marginea plăcii de polistiren fără întrerupere.

Totuși, chiar dacă izolarea cu polistiren este o opțiune mai ieftină, trebuie avut în vedere că fațada se montează o singură dată la câteva decenii. Prin urmare, prețul nu ar trebui să fie factorul deciziv, ci caracteristicile fizico-mecanice ale materialului. Vom compara cele mai importante trăsături ale celor două izolatoare pentru a evalua care este cea mai bună alegere:

Conductivitatea termică – aceasta este cea mai importantă caracteristică a materialelor izolante. Coeficientul de conductivitate termică se notează cu litera λ – lambda. Cu cât numărul de lângă simbolul lambda este mai mic, cu atât mai bine. Asta înseamnă că panoul termoizolant va lăsa mai puțină căldură să iasă din clădire în timpul iernii și va lăsa mai puțină căldură să pătrundă în interior în timpul verii. Când vine vorba de această caracteristică, coeficientul celor două materiale este destul de similar. Pentru vata bazaltică, coeficientul este ʎ=0,035-0,040 W/mK. Pentru polistiren, va depinde de grosimea acestuia. La 12 cm, va fi ʎ=0,039 W/mK.

De asemenea, este important de menționat că polistirenul grafitat, cunoscut și sub denumirea de neopor, are cu până la 20% mai bune caracteristici termoizolante decât polistirenul obișnuit.

Izolația fonică – aici câștigă vata de piatră. Puterea de izolare fonică influențează confortul nostru în locuință. Datorită structurii sale dense, vata bazaltică absoarbe foarte bine sunetul și izolează mult mai bine clădirea de zgomotul exterior.

Permeabilitatea la vapori – din nou, avantajul este al pietrei de vată. Aceasta este, de fapt, cel mai mare avantaj al său față de polistiren. Vata bazaltică permite pereților să respire, asigurând o difuzie mai bună a vaporilor de apă, reducând astfel umiditatea din interiorul clădirii. Pe de altă parte, izolația din polistiren formează, într-un fel, o barieră etanșă care împiedică umezeala să iasă din pereți.

Acest lucru se vede cel mai bine prin cifre. Permeabilitatea la vapori este exprimată prin semnul µ – coeficientul de difuzie a vaporilor de apă. În timp ce pentru polistiren aceasta este µ=30-40, pentru vata de piatră este doar µ=1,2. Spre comparație, coeficientul de difuzie al vaporilor de apă în aer este 1.

Totuși, pentru a beneficia de acest avantaj al pietrei de vată, și celelalte materiale folosite în construirea fațadei demit trebuie să fie permeabile la vapori.

Rezistența la foc – vata bazaltică are acest avantaj. Fiind un material natural, vata bazaltică începe să se topească abia la temperaturi de peste 1.000 de grade. Totuși, la fel ca și în cazul permeabilității la vapori, și celelalte materiale folosite trebuie să fie în aceeași clasă de rezistență la foc.

Proprietățile naturale ale materialului – fără îndoială, alegerea mai bună este vata bazaltică, mai ales pentru că este un material natural de origine minerală. Acesta este un produs obținut prin topirea pietrei vulcanice la temperaturi mari, în timp ce polistirenul este un produs derivat din procesul de prelucrare a petrolului. Când vorbim despre ecologie, este important de menționat că vata bazaltică poate fi reciclată în totalitate fără pierderi de calitate.

Și, la final, este important de subliniat că vata bazaltică poate fi folosită acolo unde polistirenul nu poate fi utilizat.