Simona Halep nu a decis ce vrea să facă după retragerea din tenis. Constănțeanca a decis să pună punct carierei din tenis în luna februarie la turneul Transylvaia Open. va mai juca un meci demonstrativ la Iași. Până atunci, dubla campioană de Grand Slam spune că se acomodează ccu noul stil de viață.
”Sunt foarte bine, emoționată. Sunt bine. Distracția înseamnă pentru fiecare altceva. Nu mai am program, asta s-a schimbat acum.
E bine. Momentan, mă odihnesc și vreau să descopăr și alte lucruri în afara sportului. Nu știu ce voi face, vreau doar să mă odihnesc.
Nu m-am mai uitat de foarte mult timp la meciurile mele. M-am uitat, în schimb, la finala de la Indian Wells. Mă voi duce la Iași, unde voi juca un meci demonstrativ”, a spus Simona Halep.
Turneul UniCredit Iaşi Open WTA 250 va avea loc în perioada 14 – 20 iulie 2025, în locul deja devenit tradiţional – Baza Ciric. Recent, turneul a preluat o licenţă WTA 250 pentru următorii trei ani, consolidându-şi poziţia din calendarul competiţional internaţional.
Programat strategic în prima săptămână de după Wimbledon, al treilea Grand Slam al anului, UniCredit Iaşi Open WTA 250 le oferă jucătoarelor, în special celor din România şi din regiunea extinsă a Europei Centrale şi de Est, oportunitatea de juca la un turneu de categorie WTA 250 înainte de a începe sezonul de hard nord-american.
La ediţia din acest an, Simona Halep va evolua într-un meci demonstrativ de excepţie, alături de Andrei Pavel şi de alţi invitaţi surpriză, au anunţat organizatorii.
Simona Halep şi-a anunţat la începutul acestei luni retragerea din activitatea sportivă. Sportiva din Constanţa a lăsat în urmă un palmares impresionant, cu 24 de trofee, dintre care două de grand slam, şi 64 de săptămâni ca lider WTA.
ATP şi WTA, atacate în justiţie de jucători care denunţă un „sistem corupt, ilegal şi abuziv” / Sorana Cîrstea: Nu vom renunţa până când nu vom vedea o schimbare reală
Aproximativ douăzeci de jucători de tenis şi un sindicat profesionist au lansat o serie de acţiuni în justiţie care vizează mai multe organisme de conducere ale sportului, inclusiv ATP şi WTA, acuzate de promovarea unui „sistem corupt, ilegal şi abuziv”. Printre jucători se află şi Sorana Cîrstea, locul 101 WTA.
Co-fondată de fostul număr 1 mondial Novak Djokovici şi de canadianul Vasek Pospisil, Asociaţia jucătorilor profesionişti de tenis (PTPA) şi cei aproximativ douăzeci de jucători în cauză „au iniţiat o serie de acţiuni în justiţie în Statele Unite, Regatul Unit şi Uniunea Europeană împotriva organismelor de conducere ale sportului”, a precizat sindicatul într-un comunicat de presă.
ATP şi WTA, care guvernează turneele masculin şi respectiv feminin, precum şi Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) şi Agenţia Internaţională de Integritate în Tenis (ITIA) sunt ţinta acestor acţiuni.
Pentru directorul executiv al PTPA, Ahmad Nassar, „tenisul este stricat. Jucătorii sunt prinşi într-un sistem nedrept care le exploatează talentul, le suprimă veniturile şi le pune în pericol sănătatea şi siguranţa. Am epuizat toate opţiunile de reformă prin dialog”, afirmă el.
Australianul Nick Kyrgios, franţuzoaica Varvara Gracheva şi americanul Reilly Opelka s-au alăturat cauzei PTPA în Statele Unite, în timp ce francezul Corentin Moutet şi japonezul Taro Daniel s-au alăturat cauzei din Regatul Unit.
În detaliu, reclamanţii denunţă „un program nesustenabil”, cu turnee programate unsprezece luni pe an, şi „dispreţul faţă de jucători”, care sunt obligaţi să „suporte meciuri la 3 dimineaţa”.
Ei trebuie să „joace cu mingi diferite de la o săptămână la alta”, ceea ce duce la „leziuni cronice la încheieturi, coate şi umeri”.
În plus, „jucătorii sunt supuşi (…) la teste antidoping aleatorii în miez de noapte şi la interogatorii”, fără un avocat care să îi apere, susţin reclamanţii.
În timp ce unii jucători au denunţat clemenţa ITIA în cazurile de dopaj în care au fost implicaţi Jannik Sinner şi Iga Swiatek, organismul este acuzat că „a suspendat jucători pe baza unor probe slabe sau fabricate”.
În cele din urmă, reclamanţii acuză organismele de conducere că „exploatează financiar jucătorii”, în ciuda faptului că cei mai bine clasaţi jucători încasează milioane de euro în fiecare an.
Citată în comunicat, românca Sorana Cirstea (locul 101 în clasamentul WTA) consideră că „condiţiile actuale – program solicitant, incertitudine financiară, sprijin insuficient – sunt nesustenabile. Jucătorii actuali şi generaţia următoare merită mai mult. Nu vom renunţa până când nu vom vedea o schimbare reală”, conchide ea.