Anunţ îngrijorător despre banii românilor. Guvernul se împrumută masiv pentru plata salariilor şi a pensiilor

Nivelul este unul ridicat pentru numai două luni și reprezintă un start nu tocmai favorabil pentru Guvernul României, care are ca angajament asumat față de Comisia Europeană să coboare pentru întreg anul la un deficit de 7% din PIB, aproximativ 135 miliarde lei, de la aproape 9% anul trecut.

Concedieri 2025. Mii de funcționari vor rămâne fără loc de muncă, va de disponibilizări la stat

În ianuarie anul acesta, deficitul a fost de 0,58% din PIB, 11 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în luna februarie Guvernul a cheltuit cu 1% din PIB, 19 miliarde de lei, mai mult decât a colectat din taxe și impozite de la populație și firme.

Deficitul a fost de 1,67%, 29 miliarde de lei, în primele două luni de anul trecut, astfel că nivelul de 1,58% din primele două luni de anul acesta marchează o ușoară reducere, dar nu suficient de amplă pentru angajangajamentul Guvernului de a coborî deficitul pentru întreg anul de la 8,65% din PIB (153 miliarde lei) în 2024 la 7% (135 miliarde lei) anul acesta.

Alte articole

Dispar banii de pe carduri, ANAF şi BNR avertismente pentru toţi românii cu carduri

Euro se prăbușește! Cel mai slab nivel din ultimele trei săptămâni. Anunţul BNR despre leul românesc

Pentru ianuarie, Guvernul a invocat povara unor plăți care au fost amânate de pe finalul anului trecut, situație care pare probabilă și pentru luna februarie.

Având în vedere că legislația privind bugetul a fost adoptată în februarie, trebuie să luăm în calcul că unele cheltuieli au fost plafonate în ianuarie la media lunară din 2024, ceea ce probabil a ajutat la o limitare a cheltuielilor din prima lună a anului.

Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici ale statului. Cum Guvernul nu are o parte din banii necesari pentru a acoperi cheltuielile, îi împrumută. Deficitele foarte ridicate cresc accelerat datoria statului și costul anual cu dobânzile (cât se alocă din buget pentru dobânzi).

ANAF a colectat bine în februarie, dar Guvernul are nevoie de mai mulţi bani

ANAF a colectat, în primele două luni din acest an, 72,54 miliarde de lei, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Veniturile au crescut în ianuarie cu numai 5,2%, însă adoptarea cu întârziere a bugetului pe 2025 a însemnat că agenția nu a avut în prima lună un plan de colectare.

În februarie, veniturile colectate au crescut cu 16,6%, iar ANAF a depășit planul lunar de venituri cu 2%.

Bugetul este construit anul acesta cu o creștere a veniturilor de 16%. În ianuarie 2025, ANAF a colectat venituri bugetare în sumă de 39,08 miliarde lei realizând programul de încasări comunicat de Ministerul Finanțelor în procent de 100%, cu o creștere de 5,22% față de încasările lunii ianuarie a anului precedent. În februarie 2025 veniturile bugetare nete încasate de ANAF au fost în sumă de 33,46 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 16,63% față de februarie 2024 și un grad de realizare a programului de încasări în procent de 102%.

Datoria statului a ajuns la finalul anului trecut la 964 miliarde lei, 54,6% din PIB

Datoria statului a crescut cu 180 de miliarde de lei anul trecut și a ajuns la final de decembrie 2024 la 964,3 miliarde de lei, un nivel record, potrivit ultimelor date.

Ca pondere în PIB, datoria administrației publice se situează la 54,6%. Ritmul în care s-a îndatorat statul în ultimii ani este unul șocant. La final de 2019 – cel mai recent an în care finanțele statului aveau încă o situație normală – datoria era de 372,9 miliarde de lei, respectiv 35% din PIB.

Bestjobs: Tinerii iau cu asalt piaţa muncii, se dau salarii de 4.500 de euro pe lună. Peste 50% dintre aplicări vin de la candidații sub 35 de ani.

Astfel în cinci ani, guvernele care au condus România au crescut povara datoriei publice cu 591,4 miliarde de lei. Mai relevantă decât creșterea cu aproape 600 de miliarde este evoluția datoriei statului ca pondere în PIB. Aici, povara datoriei a urcat de la 35% din PIB la final de 2019 la 54,6% din PIB la final de 2024, fără perspectiva de a mai reveni la situația anterioară.

Principala cauză a creșterii accelerate a datoriei este deficitul bugetar.

Creșterea datoriei în fiecare an (față de anul anterior)

2024 (noiembrie) 2024 – 936,99 miliarde lei, +179,95 miliarde lei
2023 – 784,4 miliarde lei, +118,9 miliarde lei
2022 – 665,49 miliarde lei, +89,15 miliarde lei
2021 – 576,34 miliarde lei, +77,77 miliarde lei
2020 – 498,57 miliarde lei, +125,67 miliarde lei
2019 – 372,9 miliarde lei

BNR: Datoria externă totală a României a scăzut în ianuarie cu 1,632 miliarde euro, până la 201,943 miliarde euro, faţă de decembrie 2024

Datoria externă totală a României a scăzut în ianuarie cu 1,632 miliarde euro, până la 201,943 miliarde euro, faţă de finalul lunii decembrie 2024 (203,575 mliarde euro), arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

”În luna ianuarie 2025, datoria externă totală a scăzut cu 1,632 miliarde euro, până la 201,943 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 153,461 miliarde euro la 31 ianuarie 2025 (76% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2025 nivelul de 48,482 miliarde euro (24% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,3% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR.

În luna ianuarie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1,646 miliarde euro, comparativ cu 1,420 miliarde euro în luna ianuarie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 719 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 87 milioane euro, balanţa veniturilor primare a adus o contribuţie pozitivă de 654 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 74 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 543 milioane euro (comparativ cu 1,148 miliarde euro în luna ianuarie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 581 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -38 milioane euro.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2025 a fost de 98,6%, comparativ cu 100,3% la 31 decembrie 2024.