Ungaria se retrage din Curtea Penală Internațională din cauza lui Benjamin Netanyahu. Premierul israelian sfidează mandatul de arestare la Budapesta

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit joi în Ungaria, înfruntând mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), la invitaţia aliatului său fidel, Viktor Orban, scrie AFP.

„Bine aţi venit la Budapesta”, a scris pe Facebook ministrul Apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, care a venit în cursul nopţii să îl întâmpine pe liderul la aeroportul din Budapesta.

Acesta întreprinde prima sa vizită în Europa de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023 și după anunţarea în noiembrie 2024 de către CPI a mandatului de arestare pe numele lui pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza, Benjamin Netanyahu a fost în SUA, dar niciodată încă într-un stat parte la jurisdicţia cu sediul la Haga.

„Scopul său final este să îşi recapete capacitatea de a călători oriunde doreşte”, a declarat pentru AFP Moshe Klughaft, consultant şi fost consilier al liderului israelian.

Alte articole

Acord de pace. Isrealul anunţă încetarea războiului cu Hezbollah din Liban

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant

Citește și: VIDEO Donald Trump începe războiul comercial! TAXE reciproce pentru ţările lumii, în afară de RUSIA și BELARUS

Prin această vizită „într-o ţară în care nu se teme de arestare, el pregăteşte terenul pentru normalizarea călătoriilor sale viitoare”, poate în Germania, de exemplu, unde viitorul cancelar Friedrich Merz i-a garantat că va putea veni fără griji.

Viktor Orban l-a invitat imediat ce a aflat vestea CPI, declarându-se „şocat de o decizie ruşinoasă”. La rândul său, Netanyahu a lăudat „claritatea morală” a Ungariei.

Ungaria părăseşte CPI

”Ungaria părăseşte CPI. Guvernul va lansa procedura retragerii, în acord cu cadrul internaţional legal”, anunţă pe Facebook şeful cabinetului premierului naţionalist Viktor Orban, Gergely Gulyas.

Budapesta a denunţat în mai multe rânduri această instituţie, pe care o cataloghează drept ”părtinitoare din punct de vedere politic” şi a decis să facă acest pas urmând exemplul lui Donald Trump, care a impus în februarie sancţiuni Curţii, evocând ”acţiuni ilegitime şi fără fundament vizând America şi aliatul nostru apropiat Israelul”.

Retragerea Ungariei intră în vigoare după un an

Curtea cu sediul la Haga, în Olanda, contactată de AFP, a refuzat să comenteze.

Retragerea unui stat intră în vigoare abia la un an după depunerea oficială a dosarului la Secretariatul General al ONU.

Acest anunţ intervine în timp de Viktor Orban îl primeşte pe omologul său israelian – în pofida unui mandat de arestare emis în noiembrie de către CPI pe numele lui Benjamin Netanyahu.

Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria în noaptea de miercuri spre joi şi a fost primit joi dimineaa cu onoruri militare.

Curtea a amintit ”obligaţia morală” a Budapestei şi ”responsabilitatea sa faţă de alte state părţi” de a-i pune în executare hotărârile.

”În cazul unor îngrijorări cu privire la cooperarea cu Curtea, statele o pot consulta”, subliniază un purtător de cuvânt al CPI, Fadi El Abdallah.

”Însă nu lor le revine să stabilească în mod unilateral teminicia hotărârilor CPI”, adaugă el.

Ungaria a semnat în 1999 Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, pe care l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban.

Însă ea nu a validat Convenţia asociată – din motive de constituţionalitate – şi a anunţat că nu este obligată să se conformeze hotărârilor CPI.

Până în prezent, alte două ţări s-au retras din CPI – Burundi şi Filipine

Curtea Penală Internaţională, înfiinţată în 2002, are ca misiune să-i judece pe autorii celor mai grave crime comise în lume, atunci când ţările lor nu au voinţa sau capacitatea să o facă ele însele.

Ea are în prezent 125 de state membre, care au ratificat Statutul de la Roma.

Preşedintele rus Vladimir Putin este, la rândul său, vizat din martie 2023 de un mandat de arestare cu privire la presupusa crimă de război de deportare a unor copii ucraineni către Rusia.

Doar 21 dintre cele 60 de mandate emise începând din 2022 de către Curte au fost executate, înaintea arestării recente a fostului preşedinte al Filipinelor Rodrigo Duterte.

Statele Unite, Rusia, China și Israelul nu îi recunosc jurisdicția

Ungaria este membru fondator al CPI, care numără 125 de state membre. Statele Unite, Rusia, China și Israelul, printre alte state, nu îi recunosc jurisdicția.

CPI are autoritatea de a urmări în justiție persoanele acuzate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război pe teritoriul statelor care sunt părți la Statutul de la Roma, tratatul său fondator.

Israelul respinge jurisdicția CPI, dar instanța a decis în 2021 că are jurisdicție asupra Cisiordaniei ocupate, Ierusalimului de Est și Gaza, deoarece secretarul general al ONU a acceptat că palestinienii sunt membri.

Citește și: Şeful NATO avertizează: „Diferenţa între un atac asupra Varşoviei şi unul la Madrid este de 10 minute. Suntem cu toţii pe flancul estic”