„Eu refuz să abandonăm grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, cum probabil ne sugerează alţii. Povestea aia că chinezii nu pot spre că s-a lămurit, chinezii au tehnologie, au parteneriat cu CANDU din 2009 şi vin săptămâna viitoare, pot să producă exact tehnologia care este la Cernavodă”, a spus Ponta.
El a susţinut că alte declaraţii contrare acestei idei reprezintă dezinformări, iar „cel care vorbeşte a rămas în urmă”.
În urmă cu o săptămână, preşedintele Traian Băsescu a declarat, că turneul premierului Victor Ponta în Asia a fost „catastrofal ca imagine şi eficienţă” şi că acesta ar fi trebui să ştie înainte să propună investitorilor chinezi să participe la construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă că România şi China au tehnologii diferite.
„Te duci în China. «Vrem să ne faceţi reactoare». Măi omule, câtă minte trebuie să-ţi lipsească, ca să nu înţelegi că avem tehnologii diferite? China utilizează uraniu îmbogăţit, iar România utilizează uraniu neîmbogăţit. China dacă ţi le-ar face, deşi nu o să vedem reactoare construite de China în România, dar, prin absurd, să spunem că Ponta a fost atât de convingător, că de mâine năvălesc chinezii şi ne construiesc reactorul 3 şi 4. Suntem dependenţi de importul de combustibil, pentru că România nu produce uraniu îmbogăţit, iar a produce uraniu îmbogăţit e o poveste întreagă. 20 de ani de acum înainte, dacă am începe azi, probabil am ajunge să-l producem”, a argumentat Băsescu.
Anterior, premierul Ponta anunţase că reprezentanţi ai companiei China Nuclear Electric vor veni la Bucureşti în luna iulie pentru a discuta cu Guvernul detalii concrete despre o eventuală implicare în construcţia unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice din Cernavodă.
Amplasamentul CNE Cernavodă a fost conceput iniţial să găzduiască cinci reactoare tip CANDU 600, fiecare dintre ele estimate la o putere instalată brută de peste 700 MW. Construcţia a fost începută simultan la cele cinci unităţi, strategie care a fost schimbată la începutul anilor ’90 pentru ca unităţile să se finalizeze pe rând. Unităţile 1 şi 2 au intrat în exploatare comercială în anul 1996, respectiv anul 2007.
În prezent, pentru Unitatea 3 de la CNE Cernavodă, atât lucrările de construcţii civile nucleare, cât şi cele clasice sunt realizate în proporţie de 52%, iar lucrările de construcţii hidrotehnice, alimentări cu apă şi canalizare, în proporţie de 49%. Pentru Unitatea 4, construcţiile civile sunt realizate în proporţie de 15%.
Un studiu comandat de Comisia Naţională de Prognoză şi prezentat recent arată că punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea României de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului.