Ucraina nu pare să se aştepte la o încetare a ostilităţilor prea curând, în ciuda cuvintelor optimiste ale emisarului american Steve Witkoff, care s-a întâlnit vineri cu Vladimir Putin la Moscova. Preşedintele Volodimir Zelenski a depus marţi în Rada Supremă, parlamentul ucrainean, două proiecte de lege care prevăd prelungirea duratei legii marţiale şi a duratei mobilizării generale, care sunt în vigoare de la invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie 2022, relatează Le Figaro.
Proiectele de lege propun prelungirea duratei legii marţiale în Ucraina şi a mobilizării generale cu încă 90 de zile, adică până la 6 august. Acesta va fi cel de-al 15-lea vot în Verhovna Rada pentru prelungirea legii marţiale şi a mobilizării de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.
Ultima dată, parlamentul votase la 15 ianuarie în favoarea proiectelor de lege pentru prelungirea legii marţiale şi a mobilizării în Ucraina până la 9 mai 2025.
Această nouă prelungire de 90 de zile nu este o surpriză în sine. În ciuda începerii discuţiilor diplomatice, luptele continuă să facă ravagii în Ucraina, Kievul afirmând chiar că Moscova şi-a lansat „ofensiva de primăvară” în ultimele zile. Ritmul asalturilor ruseşti este în creştere, cu câştiguri teritoriale din ce în ce mai mari, care de fapt încetiniseră în ultimele trei luni de-a lungul întregii linii de front de o mie de kilometri.
Ucrainenii se tem, de asemenea, de crearea a cincisprezece noi divizii ruseşti care ar putea fi desfăşurate pe câmpul de operaţiuni încă de la sfârşitul anului 2025.
Dar menţinerea legii marţiale împiedică din punct de vedere juridic organizarea de alegeri în Ucraina, în special alegeri parlamentare şi prezidenţiale, dorite de preşedintele american Donald Trump, care a avut din nou cuvinte foarte dure la adresa lui Volodimir Zelenski. „Uite ce e, când începi un război, trebuie să ştii că poţi câştiga. Nu începi un război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare decât tine şi apoi te aştepţi ca oamenii să îţi livreze rachete”, a declarat luni Trump, în Biroul Oval, aruncând din nou vina pentru război pe umerii preşedintelui ucrainean.
Chiar dacă legea marţială este prelungită până în august, ea poate fi ridicată înainte de această dată printr-o nouă dispoziţie legislativă, dacă se ajunge la o încetare a focului sau la un acord de pace între Washington, Moscova şi Kiev.
Pe de altă parte, ăreședinția rusă a apreciat marți că nu există încă o perspectivă clară asupra unei potențiale înțelegeri între SUA și Rusia cu privire la încheierea războiului în Ucraina, dar consideră că există voință politică pentru a se avansa în direcția unui acord, relatează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris drept pozitive și utile contactele cu SUA, adăugând însă că Rusia nu va da un posibil orizont de timp pentru încheierea unui acord de pace.
‘Nu există încă perspective clare pentru un acord, dar există voința politică de a merge în direcția unui acord. Și, repet încă o dată, apreciem în mod deosebit contactele constructive și substanțiale pe care le-am avut’ cu SUA, a spus Peskov la conferința sa de presă telefonică zilnică.
‘Totuși, desigur că am dori să sperăm la ce este mai bine, ca eforturile să conducă la rezultate pozitive. Nu putem spune exact care este aici orizontul de timp’, a completat purtătorul de cuvânt al lui Putin.
Președintele rus a avut vineri la Sankt Petersburg o nouă întâlnire cu emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, acesta din urmă venind pentru a treia oară în Rusia pentru discuții oficiale.
Anterior, Trump și-a exprimat frustrarea față de lipsa progreselor în negocierile din ultimele săptămâni. El a promis mereu că va opri războiul ruso-ucrainean, dar nu a reușit până în prezent să obțină nimic în afara unui armistițiu energetic pentru o durată de 30 de zile pe care Rusia și Ucraina s-au angajat să-l respecte, dar se acuză reciproc de încălcarea înțelegerii.
Referitor la acest armistițiu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că armata rusă îl respectă și-l va respecta până la expirarea înțelegerii miercuri sau joi, în timp ce a acuzat Kievul că lansează ‘zilnic’ atacuri asupra infrastructurii energetice ruse.
Ucraina a acuzat la rândul ei Rusia că a încălcat încă de la început acest armistițiu, pe care Kievul îl dorește extins către întreaga infrastructură din spatele frontului, mai ales după recentele atacuri rusești cu rachete.
În orașul ucrainean Krivoi Rog o rachetă rusească Iskander a ucis pe 4 aprilie, potrivit autorităților ucrainene, 20 persoane, dintre care nouă copii, într-un atac care, conform Rusiei, a țintit un restaurant unde se desfășura o întâlnire între comandanți ai armatei ucrainene și instructori militari occidentali.
Un nou atac rusesc de același fel cu două rachete Iskander și care a provocat mai multe victime, cel puțin 35 de morți și 117 răniți, a avut loc duminică în orașul Sumî și a țintit o reuniune a unor ofițeri din comandamentul armatei ucrainene, potrivit Ministerului rus al Apărării, care a acuzat Ucraina că folosește civilii ca scuturi umane.