Uleiurile din semințe sunt omniprezente în bucătăriile din întreaga lume, promovate adesea drept „sănătoase”. Însă, potrivit profesorului Justin Stebbing, oncolog reputat din Marea Britanie și expert în cercetarea cancerului la Universitatea Anglia Ruskin, utilizarea lor la gătit – mai ales la prăjit – ar trebui limitată, mai ales în cazul persoanelor cu un risc crescut de cancer.
„Uleiul de măsline, de exemplu, conține mult mai puțin acid linoleic și este o alternativă mai sigură pentru gătit”, a subliniat specialistul. El recomandă ca oamenii să fie mai atenți la sursele de grăsimi pe care le includ în dietă.
Conform unor cercetări recente citate de publicația Daily Mail, în sângele pacientelor diagnosticate cu cancer de sân triplu negativ – o formă deosebit de agresivă și greu de tratat – s-au descoperit concentrații ridicate de acid linoleic, un acid gras Omega-6. Deși este un compus esențial pentru organism, în prezența căldurii mari acesta poate genera substanțe toxice care stimulează dezvoltarea celulelor canceroase.
Deși acidul linoleic este acum suspectat că joacă un rol în dezvoltarea unor forme severe de cancer, nu este singurul factor implicat. Îmbătrânirea și deteriorarea ADN-ului pe parcursul vieții rămân principalele cauze ale apariției cancerului. Totuși, alimentația dezechilibrată, bogată în grăsimi procesate și uleiuri oxidate, poate accelera aceste procese.
Profesorul Stebbing insistă asupra importanței unei alimentații bazate pe produse integrale, naturale și echilibrate: „Prevenția reală începe în farfurie. Ceea ce mâncăm în fiecare zi poate reduce sau amplifica riscul de cancer”.
Mai multe studii internaționale susțin aceste concluzii. De exemplu, cercetători americani au descoperit că bărbații cu cancer de prostată care au redus consumul de uleiuri vegetale au avut o evoluție mai lentă a bolii. Alte cercetări au asociat consumul excesiv de uleiuri rafinate cu inflamații cronice și dezvoltarea cancerului de colon.
Deși nu putem elimina complet riscurile legate de cancer, adoptarea unor alegeri alimentare mai conștiente – precum evitarea prăjirii în uleiuri rafinate – poate face o diferență semnificativă pentru sănătatea pe termen lung.
Nu toate grăsimile sunt dăunătoare – unele pot avea chiar efecte protectoare asupra organismului. Specialiștii recomandă consumul moderat de uleiuri presate la rece, nerafinate, precum:
-Uleiul de măsline extravirgin – bogat în antioxidanți și acizi grași mononesaturați, rezistă mai bine la temperaturi medii și este ideal pentru gătit ușor sau consum crud;
-Uleiul de avocado – are un punct de ardere ridicat și un profil sănătos de grăsimi;
-Uleiul de cocos – deși saturat, are stabilitate termică și poate fi utilizat ocazional în preparate la temperaturi mari.
În schimb, uleiurile vegetale rafinate, procesate industrial – precum cel de floarea-soarelui, porumb sau soia – sunt mai predispuse la oxidare și formarea de compuși toxici atunci când sunt încălzite intens.
Inflamația cronică este un proces tăcut, dar cu implicații grave pentru sănătate. Consumul excesiv de grăsimi Omega-6, mai ales fără echilibru cu Omega-3, favorizează inflamația sistemică, care este un teren fertil pentru dezvoltarea celulelor canceroase, spun cercetătorii.
Mai mult decât atât, stilul de viață modern – bogat în alimente ultraprocesate, sedentarism, stres și expunere la poluanți – creează un mediu intern propice bolilor cronice, inclusiv cancerului. În acest context, alegerea corectă a grăsimilor devine un act de prevenție, nu doar de nutriție.
Ce putem face concret?
-Pe lângă reducerea uleiurilor procesate din alimentație, experții recomandă:
-Gătitul la temperaturi moderate (evitarea prăjirii profunde);
-Alegerea metodelor de preparare mai blânde – coacere, fierbere, gătit la abur;
-Consum crescut de alimente bogate în antioxidanți naturali – legume, fructe, nuci, semințe integrale;
-Înlocuirea aportului de Omega-6 cu cel de Omega-3 (din pește gras, semințe de in, chia sau nuci).
Citește și: Ce uleiuri sunt recomandate pentru prăjit și când este cazul să fie schimbate