UPDATE Cutremur în Turcia: „Nu intraţi în clădirile avariate din regiune după cutremur. Nu staţi în apropierea clădirilor riscante. Comunicaţi prin intermediul serviciului de mesaje scurte (SMS) şi al programelor de mesagerie bazate pe internet. Urmaţi avertismentele instituţiilor oficiale”, a transmis AFAD pe reţelele sociale.
Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, ca şi alţi oficiali ai statului, s-a grăbit să transmită un mesaj către concetăţeni: „Transmit urările mele de sănătate cetăţenilor noştri, urmărim îndeaproape evoluţiile”.
În cartierul Silivri din Istanbul, cel mai aproape de epicentrul seismului de 6,2, se află una dintre principalele închisori din ţară, unde sunt deţinuţi primarul oraşului Istanbul, Ekrem Imamoglu, aflat în opoziţie, şi patronul artelor şi filantropul Osman Kavala, menţionează AFP.
NU PAR SĂ FIE PAGUBE ÎNSEMNATE, POTRIVIT PRIMELOR EVALUĂRI
Ministerul Sănătăţii din Turcia a transmis că la centrul de apeluri de urgenţă 112 şi la spitale nu au fost raportate cazuri de victime, dar continuă monitorizarea situaţiei.
Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Abdulkadir Uraloğlu, într-o postare pe contul său de social media, a anunţat că primele rezultate ale verificării liniilor de transport nu au constatat „daune sau situaţii negative pe autostrăzi, aeroporturi, în cazul trenurilor şi al metroului”.
O declaraţie anterioară a guvernatorului Istanbulului îi sfătuia pe localnici să nu iasă în trafic şi să nu conducă decât dacă este neapărat necesar. „Toate unităţile noastre sunt în alertă din cauza cutremurului cu magnitudinea de 6,2 care a avut loc. Până în acest moment, nu au fost primite rapoarte de distrugeri, iar activităţile de monitorizare a zonei de către unităţile noastre relevante continuă. Cerem cetăţenilor noştri să îşi păstreze calmul şi să nu se apropie de clădirile care ar putea fi avariate”, a transmis instituţia care administrează zona Istanbulului.
FRICA DE „CUTREMURUL CEL MARE”
Turcia este traversată de două falii care au provocat numeroase tragedii în trecut.
Istanbulul trăieşte cu teama de cutremurul cel mare, „The Big One”. Metropola cu circa 16 milioane de locuitori este situată la 20 km de falia Anatoliei de Nord, iar experţii cei mai pesimişti prevăd un cutremur cu cel puţin magnitudinea 7 până în 2030, ceea ce ar provoca prăbuşirea parţială sau totală a sute de mii de clădiri, notează AFP.
În februarie 2023, sud-estul ţării a suferit un cutremur violent care a ucis cel puţin 53.000 de persoane şi a devastat oraşul antic Antakya, cunoscut anterior sub numele de Antiohia.
Turcia a fost zguduită, miercuri, de Sf. Gheorghe, de un cutremur. Un cutremur cu magnitudinea de 6,2, al cărui epicentru a fost în Marea Marmara, s-a produs miercuri la o adâncime de 10 km, potrivit USGS, şi s-a resimţit la Istanbul, potrivit agenţiei Anadolu.
Seismul a fost simțit, potrivit unor martori, și în România, în special în București. Seismul s-a produs în zona Provinciei Istanbul, la circa 60 de kilometri de metropola Turciei a avut o intensitate de 5,6 grade pe Richter, dar aceasta a fost revizuită la 6.2.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul Preşedinţiei pentru gestionarea dezastrelor şi situaţiilor de urgenţă (AFAD) din Turcia, a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 6,2, al cărui epicentru a fost în Marea Marmara. Potrivit acestei surse, seismul, care a fost resimţit în Istanbul şi în provinciile învecinate, a avut loc la o adâncime de 6,92 kilometri.
Seismul a fost resimțit și în Grecia, Bulgaria, Macedonia de Nord și România. Seismul s-a înregistrat la ora locală (şi a României) 12:49.
„Un cutremur cu o magnitudine de 6,2 s-a produs în Silivri, Marea Marmara, Istanbul. În ceea ce priveşte cutremurul, care a fost resimţit şi în provinciile învecinate, AFAD şi toate echipele instituţiilor noastre relevante au început verificările pe teren”, a scris pe X ministrul de interne Ali Yerlikaya.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul AFAD, a fost înregistrată deja o replică cu magnitudinea 4,4, al cărui epicentru a fost Marea Marmara, în largul cartierului Büyükçekmece din Istanbul.
La Istanbul, oamenii panicaţi au ieşit afară din case şi de la locurile de muncă şi aşteaptă pe străzi.
#sondakika istanbul’da meydana gelen 6.2 depremin görüntüleri çok kötü sallanmış. #deprem #silivri
An earthquake shook #Istanbul a short while ago. pic.twitter.com/Q92Xfy5Y0u
— Qusay Noor (@QUSAY_NOOR_) April 23, 2025
— Serdar (@SZmedya) April 23, 2025
Roi de cutremure în România: 5 seisme în mai puţin de 24 de ore în zona Vrancea
Patru cutremure slabe s-au produs în noaptea de luni spre marți în zona seismică Vrancea. Primul seism a avut loc la ora 23.16 și a avut o magnitudine de 3,9, la adâncimea de 24.4km. La doar două minute a avut loc un nou cutremur, care a avut o magnitudine se 3,3.
La ora 00:13 s-a produs un nou cutremur slab, cu o magnitudine de 3.0, la adâncimea de 18.8km.
UPDATE. Un cutremur cu magnitudinea 4 s-a produs, luni seară, în judeţul Vrancea. Anterior, în judeţul Buzău a avut loc un seism cu magnitudinea 3,6, informează News.ro.
”În ziua de 21 Aprilie 2025, la ora 23:15:59 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.0, la adâncimea de 70.0 km”, a transmis, luni seară, INCDFP.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 32 km SV de Focsşani, 44 km N de Buzău, 88 km SE de Sfântu-Gheorghe, 92 km NE de Ploieşti, 95 km V de Brăila, 95 km V de Galaţi, 96 km E de Braşov, 99 km SV de Bârlad.
Un cutremur cu magnitudinea 3,6, s-a produs luni după-amiaza, la ora 16:18, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul s-a produs la adâncimea de 121,2 km în apropierea următoarelor orașe: 50 km nord-vest de Buzău, 51 km vest de Focșani, 69 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 75 km est de Brașov și 79 km nord-est de Ploiești.
În luna aprilie, în România s-au produs 17 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,1.
Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea de 5,4 și s-a produs în județul Buzău în data de 16 septembrie.
Cutremur în Vrancea. ”În ziua de 18 Aprilie 2025, la ora 18:43:16 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.1, la adâncimea de 80.0 km”, a transmis, vineri seară, INCDFP.
Potrivit specialiştilor, seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 17 km V de Focşani, 65 km N de Buzău, 78 km SV de Bârlad, 90 km V de Galatţi, 92 km E de Sfântu-Gheorghe, 93 km S de Bacău, 95 km NV de Brăila.
Ultimul cutremur cu aceeaşi magnitudine a avut loc în Vrancea în cursul zilei de luni.
Cutremur în Vrancea. „În ziua de 14 Aprilie 2025, la ora 19:57:21 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vranceaun cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.1, la adâncimea de 140.0 km”, anunță INCDFP.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 36km V de Focșani, 63km N de Buzău, 74km E de Sfântu-Gheorghe, 86km E de Brașov, 93km SV de Bârlad, 96km S de Bacău, potrivit institutului.
Trei cutremure în România, sâmbătă dimineață. Cel mai puternic s-a produs într-o zonă atipică
Gheorghe Mărmureanu spune când să ne așteptăm la un cutremur major. Următorul cutremur mare care va avea loc în România va veni mai repede decât ne așteptăm, spune seismologul Gheorghe Mărmureanu, dar nici chiar în anii următori.
„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Exista niste cutremure puternice, a fost in 1800 cel mai puternic, foarte adanc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adancimi diferite, coordonate pe plan orizonat, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040„, a spus Gheorghe Mărmureanu potrivit România TV.
Gheorghe Mărmureanu a indicat și zonele din București considerate a fi mai vulnerabile în cazul unui cutremur major. Cartierul Pantelimon și zona dintre Piața Romană și Unirii au fost identificate drept zone expuse, în timp ce cartierele Militari, Drumul Taberei și Dristor sunt considerate mai sigure, datorită construcțiilor mai solide și a numărului mai mic de blocuri înalte.
De asemenea, seismologul a adăugat că cel mai puternic cutremur din 2024 s-a înregistrat în Japonia, cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter, pe 1 ianuarie, provocând peste 200 de victime. El a subliniat că previziunea cutremurelor rămâne o provocare, chiar și pentru specialiștii din Japonia și Statele Unite, și că nu există metode precise de anticipare a acestora.
Referitor la seismul din Ucraina, cu magnitudinea de 2,4 grade pe scara Richter, specialistul a explicat că zona respectivă nu este cunoscută pentru seisme puternice și că evenimentul nu este legat de situația seismică din România.
„Cutremurul din Ucraina a fost unul mic, în această zonă nu au fost și nu vor fi niciodată seisme puternice, acesta este adevărul istoric. Ei au acum acolo un război, nu le mai trebuie și cutremure, Doamne ferește!”, a mai menționat, pentru sursa citată.
În privința așteptărilor sale în ceea ce privește un posibil cutremur major, Gheorghe Mărmureanu a asigurat că, în cazul în care calculele sale indică o astfel de situație, va anunța public populația. El a subliniat că efectuează calcule zilnice și că, în următorii zece ani, nu se așteaptă la un cutremur foarte mare în România.
„M-am tot gândit, eu tot fac calcule. În următorii zece ani nu va fi un cutremur foarte mare, exclus. Dar, să știți că, dacă voi bănui, voi simți, că se apropie un cutremur puternic, pentru că eu fac calcule zilnic, să știți că am să ies la televizor și am să anunț populația!”, a mai menționat cercetătorul.
Fundația Comunitară București, inițiatorul singurului program dedicat pregătirii pentru cutremur și alte dezastre majore, Bucureștiul Pregătit, lansează pe 1 martie campania „Planul tău de CTRL”, care oferă modele de acțiune într-o perioadă în care se comemorează cutremurul din 1977.
Astfel, Fundația atrage atenția asupra necesității urgente de a pune pregătirea individuală pe agenda publică ca instrument de creștere a rezilienței populației Capitalei la cutremur. În acest sens, propune folosirea memoriei colective a unui dezastru național pentru prevenirea altuia, motiv pentru care elevi din peste 20 de școli din București vor fi instruiți în săptămâna 4-8 martie în cadrul campaniei „Planul tău de CTRL”.
„În fiecare criză a reieșit că există agende și programe proprii din partea organizațiilor. Există fricțiuni, încercăm să le rezolvăm diplomatic, dar vor exista și după cutremur. Vorbim de un egoism instituțional pe care l-am văzut și experimentat, în care fiecare este cu organizația lui. Instituțiile pe care le avem reprezintă societatea noastră. Nu putem avea așteptarea ca la cutremur, după ce trece ora de aur, instituțiile sa funcționeze ceas. Vor fi 100 de organizații care vor oferi apă și niciuna care oferă biscuiți, acest lucru se va repeta. Dar mai puțin ca în pandemie, mai puțin ca în criza cu Ucraina. Se va întâmpla și la cutremur, se va întâmpla și în București”, a declarat Cosmina Simiean, șefa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).
Explicațiile lui Gheorghe Mărmureanu despre cutremurele repetate din România. Ce ne așteaptă în 2024
Ca parte din apelul deschis către presă și media, Fundația propune popularizarea bunelor practici pentru pregătirea populației și siguranța salvatorilor folosite în alte țări vulnerabile la cutremur. Prin comparație, Istanbul a pregătit mai mult de 450.000 de persoane cu training-uri de reacție în caz de dezastru. Departamentul de Protecție Civilă din Italia a instruit peste 400.000 de oameni cu ajutorul voluntarilor, în decurs de cinci ani.
„În calitate de inginer, vorbesc mai mult despre pericolul pe care îl reprezintă clădirile vechi din București. Problema însă este mai mare decât cea a clădirilor, iar cea mai grea moștenire seismică nu e doar cea a clădirilor, ci aceea a mentalității, conform căreia ajungem să tratăm cu superficialitate pregătirea”, spune Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, inginer constructor cu masterat în analiză și structura clădirilor cu risc seismic.
Bucureștiul, unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic
Capitala României, aflată în zona de impact a seismelor din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Concluzia este influențată și de starea clădirilor, în București fiind peste 23.000 de clădiri cu scop rezidențial care ar putea suferi avarii grave la următorul cutremur mare și alte 1.000 care s-ar putea prăbuși, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București, realizat în 2022.
În București există o serie de factori de risc precum mii de clădiri vechi sau înalte, rețeaua subterană a metroului, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, precum și cea mai mare rețea de distribuție a gazului. De asemenea, toate instituțiile esențiale ale statului român au sediile în clădiri cu risc seismic. Un cutremur major ar putea opri funcționarea orașului pentru o perioadă semnificativă.
Cutremur cu magnitudine 4.2 în zona Vrancea: Gheorghe Mărmureanu: „Un cutremur de 7, abia în 2040”
Banca Mondială estima, în studiul din 2019, că în cazul unui cutremur major pierderile economice în București – de la viețile oamenilor la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – s-ar ridica la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din valoarea PIB.
Fundația Comunitară are și câteva sfaturi pentru noi toți și subliniază ce trebuie să facem în casă pentru a ne asigura că nu suntem răniți în cazul unui cutremur. În plus, trebuie să avem pregătite și lucruri esențiale supraviețuirii în cazul în care suntem prinși sub dărâmături. Mai multe detalii găsiți AICI.
România se pregătește pentru cel mai rău scenariu. Șeful DSU a subliniat faptul că asta nu înseamnă că aşa ceva se va şi întâmpla, însă echipele de salvare trebuie să se antreneze pentru orice eventualitate.
Raed Arafat a anunțat sâmbătă că în următorii ani va fi organizat un exercițiu de cutremur asemănător celui efectuat în anul 2018, astfel încât forțele de intervenție să fie pregătite pentru orice.
„Pentru a interveni în urma unui cutremur noi avem o concepţie, o concepţie care a fost actualizată, am avut exerciţii foarte mari, cel mai mare exerciţiu european pe cutremur făcut cu implicare de un număr foarte mare de oameni şi cu simulări cu tot care a durat cinci zile şi patru nopţi – Exerciţiul Seism 2018 pe care l-am realizat şi care de la el am învăţat foarte multe lucruri şi care datorită acestui exerciţiu am făcut modificări în legislaţia noastră ca să fie mai uşor modul în care luăm decizii în timpul unui cutremur.
Astfel de exerciţii se vor repeta, o să refacem, să facem unele mai mici pe zone, o să facem poate unul mai mare în următorii un, doi, trei ani, va trebui să repetăm exerciţiul asemănător celui din 2018 să vedem ce am mai învăţat şi să pregătim forţele noastre de intervenţie.”, a declarat sâmbătă Raed Arafat.
Șeful DSU a menționat faptul că la aceste exerciţii de regulă, este luat în calcul cel mai nefavorabil scenariu și anume cel al unui seism de 8 grade.
„Noi suntem obligaţi să luăm pe scenarii, de cele mai multe ori, scenariul cel mai nefavorabil. Aşa ne pregătim. Dar întotdeauna sperăm ca scenariul să fie unul mai bun, dar la pregătire nu poţi să pregăteşti pentru scenariul cel mai bun, tu trebuie să te pregăteşti pentru scenariul chiar dacă e cel mai puţin probabil, scenariul care poate să te provoace cel mai mult.
Noi în scenariile noastre luăm şi evantualitatea unui cutremur de 8 grade, asta nu înseamnă că ştim că va fi, nu înseamnă că sigur va fi, dar noi trebuie să ne pregătim pentru aşa ceva”, a transmis Raed Arafat.
În astfel de situații, Arafat îi îndeamnă pe români să își păstreze calmul și să nu plece cu mașinile pentru că pot bloca drumurile pentru echipele de intervenție.
“De exemplu, după un cutremur imediat sfatul nostru este folosirea telefonului cât mai puţin şi numai pentru lucruri urgente. Nu sărim toţi în maşini şi plecăm pentru că blocăm drumurile pentru echipele de salvare. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem este să ne verificăm vecinii, să-i verificăm pe cei care stau lângă noi şi să-I ajutăm.
Cel care este în comunitate este primul care acordă primul ajutor vecinului până vin autorităţile cu echipele de intervenţie. Dacă este în timpul zilei, copilul este la şcoală, un membru de familie este la locul de muncă într-un loc, celălalt la celălalt loc de muncă vor trebui să ştie unde se vor întâlni, să stabilească în caz de noi vom avea punctul de întâlnire la locaţia cutare”, a mai spus șeful DSU.
Un cutremur cu magnitudinea 6,9 a lovit nordul Papua Noua Guinee duminică dimineaţă, a anunţat Institutul american de geofizică (USGS), scrie AFP.
Seismul s-a produs la ora locală 06.22 (sâmbătă, 20.22 GMT) la o adâncime de aproximativ 35 km, potrivit USGS. Nu a fost emisă nicio avertizare de tsunami.
Cutremurul puternic a lovit la 88 de kilometri (54 mile) sud-vest de Wewak, a declarat USGS, un oraş cu 25.000 de locuitori, capitala provinciei East Sepik, în Papua Noua Guinee.
Deocamdată, nu s-au înregistrat pagube sau răniţi.
Seismul a fost revizuit de la o magnitudine preliminară de 7,0 la o magnitudine mai mică.
Cutremurele sunt frecvente în Papua Noua Guinee, ţară situată pe „Cercul de foc al Pacificului”, o zonă cu activitate tectonică intensă.
Deşi se produc adesea în zone de jungle slab populate, cutremurele provoacă uneori alunecări de teren distructive.
Cel puţin şapte persoane au murit în aprilie 2023, când un cutremur cu magnitudinea 7 a lovit o regiune împădurită din interiorul ţării, distrugând aproximativ 180 de case.
Mulţi dintre locuitorii acestei naţiuni insulare trăiesc în zone îndepărtate, unde terenul accidentat şi lipsa drumurilor asfaltate pot împiedica semnificativ eforturile de căutare şi salvare.