De ce o țară majoritar ortodoxă ține doliu după o personalitate catolică. PS Mihai, episcop greco-catolic: „Prezenţa Papei Francisc în România ne-a arătat că suntem toţi fraţi în Hristos. Nu vom avea viitor fără a ne trăi fiecare în parte confesiunea ca amprentă a dragostei lui Hristos”

Cea mai dramatică constatare în urma recensământului din 2021 este aceea că procentul celor care s-au declarat atei a crescut cu 175% în decursul unui deceniu. 57.205 români au declarat, în 2021, că sunt atei, față de 20.743 care au afirmat același lucru în 2011. De asemenea, în 2021, 25.485 de români s-au declarat agnostici, această poziționare vizavi de credință nefiind menționată în chestionarele recensământului din 2011.

Însă dincolo de dinamica procentelor și de dramatismul constatării că românii își întorc fața în masă de la cele sfinte, rămâne realitatea incontestabilă a faptului că România este o țară majoritar ortodoxă.

Papa Francisc şi Patriarhul Daniel, în timpul vizitei pe care Suveranul Pontif a făcut-o în România (2019)

Moartea Papei Francisc, pe 21 aprilie 2025, a fost o veste care a agitat și mai mult apele din România, și așa tulburi din pricina evenimentelor politice din ultima jumătate de an. Pe fondul alegerilor prezidențiale din România, organizate în noiembrie-decembrie 2024, desfășurate doar în noiembrie 2024, anulate în decembrie 2024 și reorganizate în mai 2025, românii s-au scindat clar și fără echivoc în două tabere: progresiștii și conservatorii.

Alte articole

Detaliul incredibil legat de decesul Papei Francisc. Numărul care a prevestit vârsta și ora la care acesta va muri. Concidență sau semn divin?

Zi de doliu naţional în România în memoria Papei Francisc

Zi de doliu național în România după moartea Suveranului Pontif

Evenimentul tragic de la Vatican a radicalizat cele două tabere, care au luat cu asalt rețelele sociale. Cei mai vocali au aruncat cu etichete, injurii, acuzații și conspirații, adesea „strigate” cu caps lock. Iar decizia Executivului de a decreta o zi de doliu național în memoria Suveranului Pontif a fost cireașa de pe tort.

Citeste si EXCLUSIV Papa Francisc, un lider religios neconvenţional, care a redefinit imaginea papalităţii în sec. XXI. PS Mihai, episcop greco-catolic de Bucureşti: „Papa a insistat asupra riscului de a rămâne blocați într-o zonă gri de conformism faţă de nişte reguli”

De ce într-o țară majoritar ortodoxă este necesară arborarea în bernă a drapelului național după moartea Papei? este întrebarea care a ieșit din tastaturile multora dintre cei care nu au rezonat cu valorile Papei Francisc.

Un Papă atipic, care  venea dintr-o altfel de cultură decât cea europeană, o cultură apropiată de om, care dezvoltase alte sensibilități față de cei aflați în nevoie. Un Papă înzestrat cu o abilitate uimitoare de a pătrunde în miezul dramelor lumii. Și nu în ultimul rând, un Papă care nu le-a întors spatele, nu i-a condamnat și nu i-a respins nici pe cei care nu-și trăiau viața după litera Scripturii, promovând ideea că preoții nu trebuie să fie „judecători care doar neagă, resping și exclud”.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by RTÉ News (@rtenews)

„Sanctitatea Sa a fost, cu adevărat, un simbol al dialogului interreligios și intercultural, o personalitate de renume mondial, ale cărei cuvinte și acțiuni au reușit să construiască punți de înțelegere și să promoveze idealurile păcii în întreaga lume. Prin învățăturile sale, el a inspirat nu doar prezentul, ci și viitoarele generații. Cu o modestie rar întâlnită și o dedicare neabătută față de valorile umanității, Papa Francisc a oferit lumii un exemplu de compasiune și demnitate, rămânând un reper moral pentru întreaga umanitate”, se arată în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern prin care ziua de 26 aprilie 2025 a fost decretată zi de doliu naţional pe teritoriul României.

Ce a însemnat Papa Francisc pentru români

Și pentru români, Papa Francisc a însemnat ceea ce a însemnat pentru întreaga omenire, un reper moral important, o personalitate marcantă a spiritualității.

Vizita Suveranului Pontif în țara noastră, în 2019, a marcat un moment istoric deosebit, cu semnificații profunde atât pentru relațiile dintre România și Vatican, cât și pentru evoluția vieții spirituale românești.

„A fost foarte bine spus, atât în cele câteva zile pe care Papa le-a petrecut în România, în 2019, cât şi în ceea ce privește sensibilitatea românilor ortodocși, atât de mulți în Italia. Ei au fost primiți și încurajați să-și desfășoare realitățile credinței ca oaspeți în multe edificii de cult pe care Biserica romano-catolică de acolo le-a pus la dispoziție.

Când a venit în România, Papa era foarte încântat de această mărturie a prezenței comunității românești în Italia. Evident că el, ca episcop al Romei, avea percepția acestei realități.

Apoi, din punct de vedere confesional, pentru românii greco-catolici şi romano-catolici, dar și pentru etnicii maghiari, de pildă, prezența Papei a fost, în primul rând, păstorul în mijlocul turmei. Pentru greco-catolici evenimentul formidabil al beatificării celor 7 episcopi martiri de la Blaj este memorabil.

Papa Francisc şi Cardinalul Lucian Mureşan, la Blaj (2019)

Dincolo de istoria și sensibilitatea comunității greco-catolice, evenimentul a adus prin meditația Papei Francisc un alt adevăr de pus înaintea sufletului: acela al împăcării, al bucuriei de a conștientiza că suntem cu toți frați în Isus și copii ai lui Dumnezeu. Nu vom avea viitor fără a-L face părtaș pe Dumnezeu de viața noastră, a ne trăi fiecare în parte confesiunea ca amprentă a dragostei lui Hristos față de fiecare om!

În dialogul ecumenic, de multe ori, noi începem cu sfârșitul. Tindem să filozofăm la un anumit nivel intelectual, uitând că fiecare om credincios e invitat să se lase inspirat de cuvântul Scripturii şi să trăiască în propria viaţă de zi cu zi fidelitatea față de spiritul Evangheliei. Şi cine face lucrul ăsta în mod evident cultivă în suflet bunătatea și cinstea pe care Dumnezeu le dă omului credincios. Acest capital schimbă lumea, și nu tratativele. Această bunătate ne permite o conviețuirea senină, pașnică, rodnică şi plină de cuviință şi de respect, dincolo de toate realitățile ceremoniale pe care fiecare confesiune le trăiește nu numai la nivel formal.

Cred, oricum, că majoritatea compatrioților noștri au reușit să înțeleagă că Papa Francisc a vorbit despre aceste lucruri pentru că el însuși se lăsase impregnat de spiritul mărturiei Evangheliei. Obtuzitatea e și ea un risc care face parte din istorie. Nu trebuie să-i acordăm credit, dacă ne facem datoria cu seninătate și ne încredem în Pronie. Adevărul Domnului se poate apăra singur, de aceea e veșnic!”, afirmă Preasfinția Sa Mihai Frățilă, episcop greco-catolic de București.

Citeste si Cum arată apartamentul în care a locuit Papa Francisc. Cât de modest trăia Suveranul Pontif FOTO

Papa Francisc vs omul Jorge Mario Bergoglio: „Se comporta firesc cu toată lumea, nu avea un registru diferit pentru diferite momente”

Senin, răbdător, jovial, glumeț, uman, sincer, binevoitor – sunt doar câteva dintre calitățile Suveranului Pontif remarcate de toți cei cu care a intrat în contact de-a lungul pontificatului său.

„L-am întâlnit, prima dată, la câteva zile după instalarea sa ca Papă, în 2013. I-am dus o icoană cu Sfântul Petru. Era o zi de miercuri. Miercurea, dacă episcopii sunt în trecere la Roma, pot participa la audienţa generală din Piața Sfântul Petru. La sfârșitul acesteia, episcopii merg să prezinte omagiile Papei.

Papa Francisc şi Preasfinţintul Mihai Frăţilă

L-am întâlnit apoi într-o atmosferă convivială, în toamna lui 2018, când, împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici și romano-catolici din ţară, l-am vizitat pentru ad limina apostolorum. Odată la 5 sau 7 ani, episcopii vizitează mormintele apostolilor şi merg într-o audienţă la Papă.

De fapt, atunci, se cam ştia că Papa va veni în ţară în lunile următoare. Am concelebrat și Sf Liturghie în capela de la casa „Santa Marta”, unde Papa a locuit în acești ani. Evident, l-am întâlnit din nou, când ne-a vizitat țara în 2019. Pentru mine a fost un privilegiu să-l însoțesc în toate cele patru locuri pe care le-a vizitat, fiind însărcinat să iau parte la pregătirile acelor evenimente, în prealabil.

Întotdeauna, Papa Francisc a dat dovadă de jovialitate. Era un om senin și răbdător. Îmi aduc aminte de micile glume pe care le spunea. Păstrez cu recunoștință aceste clipe de profundă umanitate. Se comporta firesc cu toată lumea, nu avea un registru diferit pentru diferite momente. Sinceritatea și bunăvoința lui rămân proverbiale”, conchide Preasfinţitul Mihai.

Citeste si Testamentul Papei Francisc. Care a fost ultima dorință a Suveranului Pontif: „Domnul să-i răsplătească pe cei care m-au iubit”