Moartea Papei Francisc a declanșat un ritual vechi de secole pentru alegerea unui nou papă. Cardinalii se vor reuni într-un conclav secret pentru a-l alege pe noul conducător al Bisericii mondiale, începând cu 7 mai, a anunțat luni Vaticanul.
Cardinalii s-au adunat în Cetatea Vaticanului încă de la decesul pontifului, pe 21 aprilie, însă au apărut puține indicii despre cine ar putea fi ales.
Data de 7 mai a fost stabilită în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a cardinalilor la Vatican, prima de după funeraliile Papei Francisc de sâmbătă, a declarat o sursă din cadrul Sfântului Scaun pentru Reuters.
Zeci de „Prinți ai Bisericii” din întreaga lume s-au adunat la Vatican de când pontiful argentinian, în vârstă de 88 de ani, a murit pe 21 aprilie.
Cardinalii vor începe conclavul secret peste puțin mai mult de o săptămână, miercuri, 7 mai, scriu editorii de la today.it. Data a fost stabilită în urma unei reuniuni cu ușile închise a cardinalilor la Vatican, prima după funeraliile Papei Francisc de sâmbătă.
Confirmarea oficială a venit de la purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni: „În această dimineață, la a cincea Congregație generală, au fost prezenți peste 180 de cardinali. Cardinalii electori sunt puțin peste o sută. Au avut loc douăzeci și două de intervenții.”
Data de 7 mai a fost aleasă pentru a permite organizarea tuturor pregătirilor necesare. Aproximativ 135 de cardinali, toți sub 80 de ani, din întreaga lume, au dreptul să participe la conclav și să aleagă noul lider al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de credincioși. Cele două conclavuri anterioare, din 2005 și 2013, au durat doar două zile.
Cuvântul „conclav” provine din latină: „cum-clavem”, adică „cu cheia” sau „închis cu cheia”. Etimologia face trimitere la un episod istoric: între 1268 și 1271, perioada de sediu vacant (timpul dintre moartea unui papă și alegerea succesorului) a durat 1.006 zile. Atunci, locuitorii orașului Viterbo, unde se afla sediul papal, i-au închis pe cardinali în palatul papal și chiar au smuls acoperișul clădirii pentru a grăbi alegerea noului papă.
În cele din urmă, a fost ales Grigore al X-lea. Totuși, prima alegere a unui papă într-un loc închis și izolat de popor a avut loc în 1118, la mănăstirea San Sebastiano de pe Colina Palatină din Roma, când a fost ales Gelasiu al II-lea.
Potrivit normelor liturgice, conclavul are loc între a 15-a și a 20-a zi după moartea papei, astfel că va fi între 5 și 10 mai. Au drept de vot doar cardinalii electori – cei care nu au împlinit 80 de ani la data decesului sau renunțării papei. Anul acesta, cardinalii electori sunt 135, însă doi dintre ei au anunțat că, din motive de sănătate, nu vor participa la vot.
De asemenea, participarea cardinalului Giovanni Angelo Becciu este incertă, deoarece, după o condamnare penală, Papa Francisc l-a exclus, dar Becciu susține că încă are drept de vot. Cazul său va fi analizat de congregația generală a cardinalilor.
Există și o problemă tehnică: Constituția apostolică prevede un număr maxim de 120 de cardinali electori, iar în prezent acest prag este depășit. Și asupra acestui aspect cardinalii poartă discuții. Papa Francisc, probabil, nu anticipase o moarte atât de rapidă și conta pe pierderea automată a dreptului de vot a zece cardinali născuți în 1945.
Din 1996, pentru a limita contactul cu exteriorul și a încuraja discuțiile între cardinali, aceștia sunt cazați la Casa Santa Marta, care are 106 apartamente și 28 de camere simple. În trecut, ei locuiau în condiții precare în Palatul Apostolic.
Ritul începe cu celebrarea unei liturghii în Bazilica Sfântul Petru, „Pro eligendo Romano Pontifice”, pentru invocarea Duhului Sfânt. Cardinalii se adună apoi în Capela Paulină și, intonând litania sfinților, se îndreaptă în procesiune spre Capela Sixtină, unde va avea loc votul. Acolo, sub fresca cu Judecata de Apoi a lui Michelangelo, vor decide cine va fi noul papă.
Accesul în Capela Sixtină va fi restricționat înainte de începerea conclavului, iar comunicarea cu exteriorul va fi complet blocată. Procedura începe cu celebra frază „Extra omnes” („Afară toți”), care semnalează începerea fazei decisive.
În Capela Sixtină, cardinalii depun jurământul de păstrare a secretului și de respectare a normelor votării, apoi se trece la procesul de alegere.
Pentru a fi ales papă, un candidat trebuie să obțină două treimi din voturi. Dacă vor fi 135 de cardinali, pragul va fi de 90 voturi. Procesul de votare include:
– Pre-scrutinul: distribuirea buletinelor de vot și desemnarea scrutatorilor și a celor care colectează voturile infirmilor.
– Scrutinul: buletinele sunt completate cu numele alesului și depuse într-o urnă, numele sunt citite și înregistrate.
– Post-scrutinul: dacă nu se obține cvorumul, votul se repetă; dacă da, alegerea este validată.
În prima zi poate avea loc o singură votare, în următoarele zile câte patru (două dimineața și două după-amiaza).
Fumul negru indică eșecul alegerii; fumul alb anunță că un nou papă a fost ales. Se adaugă substanțe chimice în foc pentru a colora fumul: antracen și sulf pentru fum negru, clorat de potasiu și lactoză pentru fum alb. După acceptarea alegerii de către noul papă și anunțarea numelui său, cardinalul protodiacon proclamă faimosul „Habemus Papam!” („Avem papă!”).
Cardinalii nu vor avea acces la telefoane mobile, tablete sau alte dispozitive. Camerele unde sunt cazați vor fi sigilate și izolate, iar spațiile vor fi verificate riguros împotriva mijloacelor de interceptare. Personalul auxiliar (bucătari, ospătari) va semna un jurământ de confidențialitate. În fiecare zi, cardinalii vor fi transportați izolat spre Capela Sixtină pentru vot.
În timpul votării, liniștea este totală, iar toate buletinele și eventualele notițe sunt arse după fiecare scrutin, pentru a nu rămâne nicio urmă.