Comisia Europeană propune instituirea Parchetului European

‘Prin adoptarea propunerii de astăzi, CE îşi respectă promisiunea de a aplica o politică de toleranţă zero faţă de fraudele împotriva bugetului UE. Când sunt în joc banii contribuabililor, fiecare euro contează, cu atât mai mult în contextul economic actual’, a declarat Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Ea a adăugat că infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui să rămână liberi pentru că nu există instrumentele adecvate pentru a-i aduce în faţa justiţiei. ‘Un lucru trebuie să fie clar. Dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru. Fac apel la statele membre şi la Parlamentul European să sprijine acest proiect important astfel încât Parchetul European să înceapă să funcţioneze de la 1 ianuarie 2015’, a adăugat Reding.

Comisarul european pentru lupta antifraudă, Algirdas Šemeta, a apreciat în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă că Parchetul European va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competenţe se opresc la frontierele naţionale.

‘Între timp, OLAF va continua să desfăşoare activităţi importante de combatere a fraudelor în domenii care nu intră în sfera de competenţă a noului parchet. Ideile pe care le-am prezentat astăzi pentru a-i îmbunătăţi guvernanţa, împreună cu recenta reformă, vor transforma OLAF într-un organism mai eficient şi mai responsabil în activitatea sa’, a spus Algirdas Šemeta.

Alte articole

Premieră la nivel mondial! Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat în valoare de 99,5 milioane de euro pentru o fabrică din România. Ce reacție a avut Nicolae Ciucă

Banca Mondială confirmă efectele politicilor de creștere economică ale PSD și anunță un avans de 3,3% al economiei românești

Propunerea de instituire a Parchetului European este motivată de CE prin faptul că în prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecţie şi de asigurare a respectării legislaţiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracţiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3%. Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, dar chiar şi atunci când acestea au loc există o mare disparitate între statele membre în ceea ce priveşte ratele condamnărilor pentru infracţiuni împotriva bugetului UE.

Parchetul European ar urma să se asigure că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat şi încheiat, astfel încât infractorii să ştie că vor fi cercetaţi şi deferiţi justiţiei. Acest lucru va avea un puternic efect disuasiv, estimează CE.

În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect, iar Marea Britanie şi Irlanda au optat să nu participe, cu excepţia cazului în care decid acest lucru în mod voluntar.

Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naţionale. Procurorii europeni delegaţi vor efectua cercetările şi urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal naţional şi aplicând legislaţia naţională. Acţiunile lor vor fi coordonate de către procurorul general european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanţă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente şi ar urma să nu implice costuri suplimentare substanţiale.

Instanţelor naţionale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acţiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanţele naţionale. În acelaşi timp, propunerea CE consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăşurate de Parchetul European.

Un colegiu format din zece persoane, reunind procurorul general, patru procurori adjuncţi şi cinci procurori delegaţi, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel naţional şi cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor. Propunerea garantează o protecţie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naţionale în ceea ce priveşte drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare şi traducere, dreptul la informare şi accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.

De asemenea, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislaţia UE, pentru a se asigura garanţii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea şi de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenţă juridică, dreptul de a prezenta probe şi dreptul la audierea martorilor.

Propunerea stabileşte norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum şi dispoziţii privind colectarea şi utilizarea probelor.

CE propune în acelaşi timp consolidarea pe mai departe a guvernanţei OLAF şi consolidarea garanţiilor procedurale în cadrul investigaţiilor sale, în lumina dispoziţiilor prevăzute pentru Parchetul European. În acest sens, se propune instituirea funcţiei de inspector de garanţii procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigaţie ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garanţie procedurală specifică sub forma unei autorizaţii din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigaţie mai intruzive, precum percheziţia birourilor, ridicarea de documente, pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfăşoare în instituţiile UE.

Rolul OLAF se va schimba odată cu instituirea Parchetului European. Oficiul va rămâne responsabil de investigaţiile administrative care nu intră în sfera de competenţă a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni şi abaterile disciplinare grave şi infracţiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

OLAF nu va mai efectua investigaţii administrative privind fraude sau alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenţa exclusivă a acestuia. Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârşirea unor astfel de infracţiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigaţii în domeniu, OLAF va continua să ofere asistenţă, la cerere, Parchetului European.

Propunerea de regulament a CE trebuie să fie adoptată în unanimitate de statele membre în cadrul Consiliului UE pentru a intra în vigoare, după ce în prealabil va obţine aprobarea Parlamentului European. În cazul în care nu se poate obţine unanimitatea în cadrul Consiliului, tratatele prevăd că un grup compus din cel puţin nouă state membre poate încheia o cooperare consolidată, în baza articolului 86 din Tratatul de Funcţionare al UE.