Expoziţia „Cucuteni, valori regăsite ale preistoriei europene” a fost vernisată, vineri, la Palatul Şuţu (Muzeul Municipiului Bucureşti) din Bucureşti, aceasta putând fi vizitată până pe 25 august, potrivit Mediafax.
La vernisajul expoziţiei – care cuprinde peste 100 de piese arheologice cu o vechime de peste 5.000 de ani, „care vorbesc despre semnificaţiile pierdute, viaţa spirituală şi materială, dar nu în ultimul rând despre rafinamentul estetic şi tehnologic ale culturii Cucuteni-Tripolie” – au participat, printre alţii, ministrul Culturii, Daniel Barbu, ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, academicienii Răzvan Theodorescu şi Constantin Bălăceanu-Stolnici, Romeo Dumitrescu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Culturale Arkeo, organizatorul expoziţiei, şi Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.
„Jumătate din vasele pe care le vedem aici au văzut deja Statele Unite, Vaticanul, Atena, Oxford. O altă jumătate sunt proaspăt scoase din pământ şi intrate în circuitul arheologic. Sunt vase de o mare valoare, estetică în primul rând, istorică. Pentru noi ar reprezenta probabil cea mai importantă parte din istoria României şi nu spun asta pentru că am eu o pasiune deosebită pentru asta. Mircea Eliade a spus-o deja în 1931. A spus că în momentul în care istoria aceasta veche va fi la modă, România va putea să stea cu fruntea sus în faţa oricărui popor. În momentul acesta istoria străveche este la modă şi ar fi bine să nu pierdem acest tren în care cultura Cucuteni ar putea fi şi un brand de ţară. Ne-ar putea proiecta pe primele scene ale arheologiei mondiale”, a declarat Romeo Dumitrescu, preşedinte al Fundaţiei „Cucuteni pentru Mileniul III” şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Culturale Arkeo.
De asemenea, prezent la vernisaj, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a spus că a discutat cu ministrul Nicolae Bănicioiu, cu Romeo Dumitrescu şi cu Lăcrămioara Stratulat despre înfiinţarea unui muzeu al culturii Cucuteni sau despre organizarea unei expoziţii permanente care să fie dedicată acestei istorii.
„Cred că expoziţia va fi un moment important în acest proces de promovare. Dincolo de dimensiunea estetică involuntară pe care o au aceste piese, ele în imaginarul nostru colectiv, al românilor, de multe decenii, au căpătat şi o dimensiune identitară. Deci de două ori acest eveniment este important. Sper să fie urmat de altele, am discutat deja (…) despre posibilitatea, pentru un viitor care să nu fie îndepărtat, despre posibilitatea înfiinţării unui muzeu sau a unei expoziţii permanente care să fie destinată culturii Cucuteni”, a declarat ministrul Culturii, Daniel Barbu.
Pe de altă parte, ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a declarat că tinerii au nevoie să îşi cunoască istoria, precizând că în acest sens vor fi organizate o serie de workshopuri. De asemenea, el şi-a exprimat speranţa ca în viitorul apropiat, în Bucureşti, să există un muzeu dedicat special culturii Cucuteni.
„Important este că după multe eforturi a reuşit să iasă la iveală această idee, această dorinţă a doctorului Romeo Dumitrescu. Îi mulţumesc şi eu pentru perseverenţă, pentru faptul că în ciuda delăsării instituţiilor statului el tot s-a încăpăţânat şi tot a venit ani de-a rândul cu această propunere. (…) Pe lângă valoarea exponatelor care este inestimabilă, sunt piese pentru prima oară expuse în această expoziţie, vor fi câteva workshopuri care vor oferi câteva ipoteze destul de interesante, vor fi lansate în dezbatere, ulterior urmând a fi cât mai mult popularizate”, a spus Bănicioiu.
La rândul său, Lăcrămioara Stratulat a menţionat că unele exponate nu au mai fost niciodată expuse publicului. „Mă bucur nespus că aici, în centrul Bucureştiului, pentru o lună şi ceva a putut să poposească o minunată civilizaţie, o cultură spectaculoasă, care este cultura Cucuteni. Cred că niciodată nu vom spune suficient de multe sau nu vom putea organiza suficiente expoziţii, simpozioane, colocvii, mese rotunde, pentru a povesti despre cultura Cucuteni”, a menţionat Stratulat.
Expoziţia „Cultura Cucuteni, valori regăsite ale preistoriei europene” va fi deschisă până pe 25 august şi este organizată de către Ministerul Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Asociaţia Culturală Arkeo, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti.
Expoziţia poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00. Intrarea este liberă.
Civilizaţia Cucuteni-Tripolie, răspândită din sud-estul Transilvaniei, peste toată Moldova (incluzând teritoriul de astăzi al Republicii Moldova) şi în vestul Ucrainei, până la Nipru, s-a extins, în perioada sa de maximă expansiune, pe o suprafaţă de peste 350.000 de kilometri pătraţi. Numele său a fost dat de descoperirile făcute în 1884 şi 1893 în localităţile Cucuteni (lângă Iaşi, România) şi Tripolie (lângă Kiev, Ucraina).
Durata de evoluţie a civilizaţiei Cucuteni-Tripolie cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/ 4500 până în jurul datei de 2750 î.e.n., interval temporal aparţinând epocii eneolitice.
Civilizaţia Cucuteni-Tripolie este considerată de specialişti una dintre cele mai spectaculoase civilizaţii cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor şi decorului pictat sau incizat pe vase şi statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei şi a metalelor (cupru şi aur), cât şi datorită întrebărilor pe care le ridică, multe încă fără răspuns.