”Denumirea de Transaplina, dată de un peniţar al vremurilor, acestui drum măreţ al regilor şi al munţilor noştri, a venit fără studiul trecutului, fără să fie conştient că noi, cei de azi, urmaşii acelor regi în faţa cărora ne înclinăm cu respect, preţuire şi consideraţie l-am numit şi numim Drumul regilor”, a declarat duminică, la dezbaterea legată de Transalpina de la Jina, inginerul Emil Pârpăriţă, reprezentantul Asociaţiei Reuniunea Mărginimea Sibiului, scrie Agerpres.
Prezent la întâlnire, preşedintele PNL Sibiu, deputatul Mircea Cazan, a spus că, indiferent de nume, Transalpina trebuie să devină un brand.
”Acest nume la care acum noi ne gândim va trebui să aibă două, trei componente foarte importante: una istorică, de care vorbea domnul prefect, dar trebuie să ne gândim că acest drum va fi un brand pentru România şi va fi un brand pentru Mărginimea Sibiului şi pentru tot ceea ce înseamnă această zonă. Şi atunci, împreună cu oameni de specialitate, va trebui să aducem componenta istorică şi, în primul rând, românească în acest nume şi cealaltă componentă de brand, de business, la urma urmei, pentru că acest brand aduce oameni”, a explicat Cazan.
Întrebat de corespondentul Agerpres ce denumire crede că i s-ar potrivi Transalpinei mai bine, preşedintele Traian Băsescu, prezent duminică la Jina, a spus că preferă ”Drumul românilor”.
”La cât e de frumoasă Transalpina, poţi să-i spui şi Drumul regilor şi Drumul românilor. E foarte frumos. Nu m-am gândit. Drumul românilor poţi să-i spui fără grijă. (Mi-a plăcut – n.r.) sălbăticia în general. Partea de Rânca mi-a plăcut cel mai mult ”, a spus Traian Băsescu.
De la Novaci (judeţul Gorj) până la Sebeş (judeţul Alba), Transalpina a fost iniţial, pe timpul lui Decebal şi Burebista, ”Drumul oilor”, potrivit lui Emil Pârpăriţă. El a relatat că, în 1916, austro-ungarii au început construcţia unui drum strategic care a prins contur până la sfârşitul primului Război Mondial. În 1920, regele Ferdinand a mers pe acest drum până la locul numit ”Masa lui Ferdinand”. Un cioban i-ar fi cântat la fluier regelui şi a fost răsplătit cu patru galbeni. În 1935, regele Carol al II-lea, împreună cu premierul de atunci, Armand Călinescu, sosesc cu trenul regal la Sălişte, în Mărginimea Sibiului, de unde pornesc pe ”Drumul oilor ”, care devine ”Drumul regelui ”, pe traseul Sălişte-Tilişca-Rod-Poiana Sibiului-Jina-Dobra-Obârşia Lotrului-Novaci.
DN 67C, adică Transalpina, folosit iniţial de ciobani pentru transhumanţă, pe urmă de legiunile romane pentru a cuceri inima Daciei, apoi şi de doi regi, este cel mai important drum de munte din România lung de 139,4 kilometri. De la o altitudine de 260 de metri până la 2.145 în Pasul Urdele, această şosea poate fi străbătută într-o singură zi, de la un capăt la altul.