Partidul Mişcarea Populară şi-a închiriat sediu peste drum de Palatul Cotroceni

Susţinătorii noului partid prezidenţial, Mişcarea Populară, ale căror semnături au fost aduse săptămâna trecută la Tribunalul Bucureşti, provin cu precădere din judeţele în care PDL are, în ultima perioadă, tot mai mulţi disidenţi, de la primari la lideri de filiale sau în care actualii consilieri de la Palatul Cotroceni au legături puternice. În top 3 se află Constanţa, Galaţi şi Olt. Urmează Arad, Dâmboviţa, Neamţ, Argeş, dar şi judeţe în care PDL-iştii ar putea avea surprize în perioada următoare: Dolj, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Braşov.

Până să se înfiinţeze cu acte în regulă, Partidul Mişcarea Populară, anunţat în repetate rânduri ca fiind o Albă ca Zăpada în politică şi al cărui semn electoral este mărul, a făcut deja două mutări. Prima: i-a făcut loc, prin statut, fundaţiei omonime în care preşedintele Traian Băsescu va intra după încheierea mandatului, la masa deciziilor din partid. A doua: şi-a închiriat un sediu, până în 2018, chiar peste drum de Palatul Cotroceni.

În judeţe, unii dintre liderii sau parlamentarii PDL au deja explicaţii pentru valul de „trădări”. „E o chestiune subterană, se ocupă fostul senator Marius Necula şi un consilier local nemulţumit. Au convins şi membri PDL, dar nu membri marcanţi. Sunt din fostul PLD care au trecut la PDL”, a identificat liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, potenţialii traseişti de la Galaţi. Alţii n-au dat însă în filialele lor de niciun potenţial trădător care să-i pună pe gânduri. „N-am nici primari care să plece, nici nu ştiu de membri care să fi semnat. Cu toate eforturile mele, n-am găsit pe nimeni până acum, nu-mi explic”, spune europarlamentarul Marian Jean Marinescu.

Primul termen pentru înfiinţarea PMP a fost stabilit de Tribunalul Bucureşti pe 22 august. Până atunci, partidul încurajat de preşedintele Băsescu să se înfiinţeze şi-a închiriat viitorul sediu central. Casa cu cinci camere şi curte în care va funcţiona viitorul partid se află pe strada Dr. Nicolae Turnescu, la nr I, chiar peste stradă de intrarea principală în Palatul Cotroceni.

Vila construită în 1910 i-a fost închiriată lui Eugen Tomac, preşedintele provizoriu al partidului, de Francisca Dolores Pascariu, un medic din Bucureşti stabilit momentan în Noua Zeelandă, unde lucrează într-o companie farmaceutică internaţională prezentă şi pe piaţa din România. Contractul de închiriere a fost semnat, în numele proprietarei, de tatăl acesteia, Mihai Cojocaru, pentru o perioadă de cinci ani, contra sumei de 1.200 de euro pe lună. „Gândul” a încercat să o contacteze pe Francisca Dolores Pascariu, însă fără rezultat.

Fondatorii PMP s-au fotografiat în curtea sediului, publicând poza pe site-ul fundaţiei, fără a menţiona însă locul în care a fost făcută.

Contractul de închiriere valabil până pe 22 iulie 2018, ca şi actele de constituire a partidului sunt semnate, fără excepţie, pe 22 iulie, chiar în ziua în care Elena Udrea anunţa posibilitatea înscrierii partidului la tribunal a doua zi. Actele au fost parafate de avocatul Ina Vintilescu, soţia fostului ministru PDL al Dezvoltării Cristian Petrescu, actual membru fondator al PMP. Ina Vintilescu va fi de altfel cea care va reprezenta în instanţă PMP.

Soţia lui Petrescu a avut printre altele contacte de reprezentare şi asistenţă juridică în procedură de expropriere pe autostrăzile A2 şi A3, din care două semnate în 2004, în valoare de 285.000 de euro, respectiv 264.000 de euro şi unul semnat în 2006, în valoare de 4.612.800 de lei. Cei doi sunt un cuplu din 2008.

Aşa cum arată Statutul viitorului Partid Mişcarea Populară, pe care liderii nu au dorit să îl facă public la cererea ziariştilor, dar care se află la Tribunalul Bucureşti, fundaţia cu acelaşi nume în care preşedintele a anunţat că va activa cu certitudine după plecarea de la Palatul Cotroceni, are un loc asigurat la masa deciziilor.

Astfel, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, funcţie asumată în prezent de Marian Preda, ar urma să facă parte din conducerea partidului, în momentul în care ar decide să îi devină membru. Regula se păstrează şi la nivel de judeţ.

Şi preşedintele, dar şi membrii fondatori ai Fundaţiei, între care se numără consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Daniel Funeriu şi Sebastian Lăzăroiu, au câte un vot la Congresul partidului, unde se aleg liderii după înfiinţare, cu aceeaşi condiţie de a se înscrie în rândurile sale. La vârf, PMP ar urma să fie condus de 12 membri: preşedinte, prim-vicepreşedinte, 5 vicepreşedinţi, alţi 4 membri şi preşedintele Fundaţiei Mişcărea Populară, din ziua în care se înscrie în partid. Fiecare organizaţie locală va avea minimum 30 de membri din care 5 sau chiar 7 vor fi lideri. La primul Congres cota de reprezentare va fi de 1 la 100 de membri, numărul acestora nefiind cunoscut în prezent.

Primul test politic pentru care se încălzeşte PMP ar fi alegerile europarlamentare. Regula stabilirii candidaţilor pentru orice tip de scrutin, potrivit Statutului, este cea a votului intern direct şi secret. Dacă prezidenţiabilul Mişcării Populare va ieşi din votul tuturor membrilor, dintr-o listă propusă de conducere la care se adaugă câte un nume din fiecare filială, la europarlamentare regula nu e la fel de clară. Lista de candidaţi propusă de conducere va fi completată de maximum trei propuneri din fiecare judeţ, decizia fiind a membrilor, fără a se menţiona însă dacă este vorba despre toţi aceştia sau doar de reprezentanţi ai lor.

Criteriile de înscriere, arată, pe hârtie, similar cu cele ale partidelor deja consacrate. În scripte, partidul îşi propune să accepte ca membri doar oameni „corecţi, oneşti şi cu bună reputaţie în comunitate”, fără condamnări definitive, „cu excepţia situaţiilor în care există reabilitare” şi fără dosar de securitate cu decizie irevocabilă în instanţă. Urmăriţii penal sunt automat suspendaţi temporar. La înscriere, Mişcarea Populară cere CV, 15 zile timp de gândire dacă acceptă sau nu membrul şi o declaraţie pe proprie răspundere din partea candidatului „privind apartenenţa la alt partid”.

Contactat de „Gândul” pentru a face precizările pe care le consideră necesare, preşedintele PMP, Eugen Tomac, a propus iniţial o amânare, apoi nu a mai fost disponibil.

La înfiinţarea noului partid, fondatorii, între care 4 foşti PDL-işti – Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi -, au adus puţin peste 49.000 de semnături de susţinere. Peste 3.000 vin din Constanţa, Galaţi şi Olt. Peste 2.000 s-au strâns în Arad, unde este primar Gheorghe Falcă, unul dintre fidelii politici ai lui Traian Băsescu, Dâmboviţa – unde Florin Popescu, un alt susţinător fervent al preşedintelui, a fost recent înlăturat de la conducere – , Botoşani, Dolj.

Aproape 2.000 au venit şi din Neamţ, una din primele organizaţii suspectate în sediul central al PDL din Modrogan că s-ar mobiliza pentru Mişcarea Populară. Peste 1.000 s-au strâns şi în Argeş – unde 22 din cei 24 de primari se cer afară din PDL -, Prahova, unde influenţa Robertei Anastase este de notorietate, Braşov – în fieful lui George Scripcaru, apropiat politic al Elenei Udrea şi al lui Traian Băsescu, dar şi în Ilfov, Bucureşti, Bistriţa-Năsăud sau Suceava, acolo unde PDL se bazează pe lideri fideli conducerii actuale. La extrema cealaltă se află Buzăul cu doar 5 semnături şi Harghita cu 9.

„Surpriza neplăcută este că un partid nou, care anunţa că se va forma cu oameni noi, se construieşte cu membri de la alt partid, de la PDL. Nu cunosc aceste liste de semnături, nu le-am văzut şi nu ştiu dacă sunt membri PDL printre cei care au semnat pentru susţinerea PMP. Uitându-mă în legea partidelor, mă întreb însă dacă prin articolul 18 nu se înţelege că toţi cei care semnează pentru înfiinţarea unui partid nu devin automat membri fondatori. E o problemă care trebuie discutată în Biroul Permanent al PDL”, susţine Adriana Săftoiu, purtătorul de cuvânt al PDL.

Dacă în Modrogan eventualii semnatari „trădători” sunt încă o necunoscută, în judeţe PDL-iştii au identificat câţiva. „Nu este independentă de PDL acceastă mobilizare (la Galaţi – n.r.). E fostul senator Marius Necula, care s-a dus la PPDD, acum e cu Mişcarea Populară, şi mai e un consilier local nemulţumit care mobilizează. E o chestiune subterană. Sunt amestecaţi mai ales foşti membri PLD care au intrat în PDL”, spune Mircea Toader, liderul deputaţilor PDL. În calculele sale, „niciun primar n-a trecut” însă şi „nici în ce îi priveşte pe parlamentari nu sunt emoţii”. „După mine, e o mare fâsâială. N-au oameni de valoare, chiar dacă se dau telefoane subterane. Dacă adună oameni care n-au mai făcut politică, jos pălăria. Până acum, nu s-a văzut”, consideră Toader.

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, parte a conducerii PDL Dolj, este mai degrabă surprins de numărul mare de susţinători din judeţ. „Nu ştiu să fie nimic (de tipul unui nucleu de susţinere a Mişcării în judeţ – n.r.). Primari nu sunt, vă garantez. Nici nu ştiu de membri care să fi semnat. Cu toate eforturile mele, n-am găsit pe nimeni până acum, dar mă mai interesez”, spune Marinescu.

Secretarul general al PDL, Gheorghe Flutur, nu e însă alertat. „Nu pot să ştiu dacă pe aceste liste sunt şi membri PDL, dar cred că nu trebuie să privim egoist lucrurile”, crede Flutur.