Academicianul a spus că prezidiul instituţiei pe care o reprezintă a votat un document care prevede poziţia Academiei faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană şi prin care se doreşte „prevenirea unei erori cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru statul român”.
„O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect„, a susţinut Ionel Valentin Vlad.
Academia Română cere din nou autorităţilor statului român să analizeze cu multă atenţie proiectul sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi din străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat şi atât de periculos.
Academia Română încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic şi cultural cu multiple consecinţe inacceptabile, a afirmat Ionel Valentin Vlad.
Printre argumentele pe care se bazează poziţia Academiei se regăseşte şi faptul că exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 de ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Academicianul a adăugat că folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, mai ales de metale grele, creează motive serioase de îngrijorare.
Un grup de experţi de renume, printre care se numără academicienii Alexandru Vulpe, Răzvan Theodorescu ori Ioan Aurel Pop, dar şi cercetători şi profesori universitari, precum Nicoae Gudea ori Alexandru Diaconescu, sprijină proiectul Roşia Montană Gold Corporation.
„Proiectul minier Roşia Montană reprezintă singura soluţie concretă de reabilitare şi restaurare a patrimoniului zonei Roşia Montană, prin intermediul investiţiilor financiare propuse de către compania Roşia Montană Gold Corporation”, este concluzia principală la care a ajuns Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM).