Potrivit surselor citate, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu şi ceilalţi inculpaţi din dosarul privind atribuirea ilegală a unor locuinţe de serviciu de la MApN sunt aşteptaţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticoprupţie începând cu ora 11.00, pentru a li se aduce la cunoştinţă faptul că în cazul lor s-a extins cercetarea penală pentru fals.
Sursele citate au precizat că în cazul lui Corneliu Dobriţoiu cercetarea penală a fost extinsă „cu una – două fapte de fals”.
Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa, în 16 aprilie, că a fost începută urmărirea penală în acest dosar în cazul generalilor Corneliu Dobriţoiu şi Traian Pigui.
Procurorii au dispus începerea urmăririi penale în cazul generalului maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participaţiei improprii.
Generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN la data faptelor, este cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, sub forma participaţiei improprii, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, potrivit DNA.
În rezoluţia de începere a urmăririi penale se arată că există date şi indicii temeinice că, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din Ministerul Apărării Naţionale, Traian Pigui s-a implicat în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu, dintre care unele preluate de la RAAPPS, pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor).
„Conform acelei legi, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei legii, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care, titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat”, potrivit DNA.
Valoarea prejudiciului în dauna Ministerului Apărării Naţionale a fost estimat la 1,2 milioane de lei.
În 26 aprilie, DNA anunţa că în acest dosar mai sunt urmăriţi penal generalii Floarea Şerban, Francisc Radici, Constantin Năstase, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Mircia Chelaru, comandorul Gheorghe Gonciaruc, coloneii Cornel Julea şi Ionel Vizitiu şi plutonierul Mihaela Matei, pentru că au cumpărat locuinţe de la MApN folosind declaraţii false.
Generalul maior Floarea Şerban, generalul maior Francisc Radici, generalul maior Constantin Năstase, generalul locotenent Sergiu Tudor Medar, generalul locotenent Gheorghe Rotaru, generalul de corp de armată Mircia Chelaru, comandorul Gheorghe Gonciaruc, colonelul Cornel Julea, colonelul Ionel Vizitiu şi plutonierul adjunct Mihaela Matei, toţi în rezervă, sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participaţiei improprii, potrivit DNA.
În rezoluţia de începere a urmăririi penale se arată că există date şi indicii temeinice că cele zece persoane au închiriat şi ulterior au cumpărat, în regim subvenţionat, o locuinţă de serviciu de la Ministerul Apărării Naţionale, cu încălcarea prevederilor legale, folosind declaraţii false.
Potrivit procurorilor, aceştia s-au prevalat de prevederile Legii 562/2004 pentru a-şi cumpăra locuinţele de serviciu, în condiţiile în care deţineau sau deţinuseră una, două sau chiar trei alte locuinţe proprietate personală.
Potrivit Legii 562/2004, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei actului normativ, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care aceea ca titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat.