O analiză detaliată a acelor bobiţe, descoperite în 1911 de arheologii britanici în Egiptul de Jos, în satul El-Gerzeh, a demonstrat faptul că acestea sunt compuse din fier meteoritic, nu dintr-un minereu terestru, scrie Mediafax.
Cele nouă bobiţe de mici dimensiuni provin din situri funerare datând din anul 3.200 î.e.n. şi au fost înserate în coliere, alături de alte metale preţioase, precum aurul, sau geme (lapis-lazuli, agate etc.). Ele sunt expuse în prezent la Muzeul Petrie de la University College din Londra (UCL).
Oamenii de ştiinţă au supus aceste bobiţe unui examen non-distructiv, bombardându-le cu neutroni pentru a citi „semnătura” atomică a fiecăruia dintre elementele chimice care compun acest aliaj metalic.
Cercetătorii au descoperit o concentraţie ridicată de nichel, fosfor, cobalt şi germaniu, care apare doar în cantităţi infime în fierul terestru. Metalul din care au fost şlefuite bobiţele s-a „născut” deci în spaţiu, înainte de a se prăbuşi pe Terra, adus de un meteorit, afirmă autorii acestui studiu, publicat în revista Journal of Archaeological Science.
Alte analize au arătat că acest fier meteoritic a fost încălzit de multe ori şi modelat cu ciocanul pentru fasonarea bobiţelor.
„Au fost rulate şi lovite cu ciocanul pentru a le da această formă”, spune Thilo Rehren, profesor de arheologie la UCL.
„Este o tehnologie foarte diferită de aceea folosită de obicei pentru a străpunge o bobiţă din piatră, iar acest fapt demonstrează o înţelegere destul de avansată din partea meşteririlor aurari care au lucrat acest material dificil”, consideră acelaşi profesor.
În mileniul al patrulea de dinainte de era noastră, metalul folosit în mod curent de artizani era cuprul, mult mai puţin dur şi casant decât fierul meteoritic.