”Occidentul se comportă cu lumea musulmană ca o maimuţă cu o grenadă”, a scris pe contul său de Twitter Dmitri Rogozin, însărcinat cu complexul militaro-industrial.
Rusia, aliat puternic şi fidel al regimului preşedintelui Bashar al-Assad, a avertizat deja marţi că o intervenţie militară va avea consecinţe ”catastrofale” pentru ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Mai multe capitale occidentale conduse de SUA au în vedere o acţiune militară împotriva regimului sirian ca răspuns la un presupus atac chimic comis în apropiere de Damasc şi care s-ar fi soldat cu mai multe sute de morţi.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a deplâns luni ”consecinţele grave” ale precedentelor intervenţii occidentale în regiune, menţionând Libia, unde guvernul ”nu controlează majoritatea teritoriului”, şi Irakul, ”unde zeci de persoane mor zilnic în atentate sângeroase”.
Rusia s-a opus ferm în 2003 intervenţiei în Irak, unde Washingtonul şi Londra au întreprins operaţiunea militară care a permis înlăturarea de la putere a lui Saddam Hussein. Acuzaţiile despre armele irakiene de distrugere în masă, fluturate pentru a justifica intervenţia, au fost atacate de atunci de multe ori.
În 2011, Rusia i-a lăsat pe occidentali să acţioneze în Libia, abţinându-se de la veto împotriva unei rezoluţii la ONU. Dar Moscova şi-a exprimat indignarea când rezoluţia privind zona de excludere aeriană a fost utilizată pentru a justifica bombardarea poziţiilor militare ale lui Muammar Gaddafi, un aliat al Rusiei din epoca sovietică.