Corina Creţu: Cererea mea privind decoraţia lui Tokes nu este îndreptată împotriva unei etnii

„Am luat cunoştinţă de acuzele domnului Laszlo Tokes, care este foarte iritat de cererea mai multor deţinători ai Ordinului Naţional «Steaua României», aceea de a-i fi ridicat ordinul, ca urmare a acţiunilor şi declaraţiilor sale antiromâneşti. Îmi pare rău să constat că, în loc să răspundă acuzelor care i se aduc, acuze foarte precise, care nu au legătură nici cu etnia căreia îi aparţine, nici cu alte calităţi ale domniei sale, domnul Laszlo Tokes se identifică acum cu Revoluţia Română şi consideră cererea un atac împotriva cetăţenilor din Timişoara. Este o jignire în plus la adresa cetăţenilor români. Personal, am spus foarte clar că nu am contestat şi nu contest meritele sale în ceea ce priveşte acţiunile de protest din Timişoara, din decembrie 1989. Dar la Timişoara, ca şi în întreaga Românie, nu a fost vorba despre Laszlo Tokes. A fost vorba despre protestul a milioane de oameni, care nu mai suportau mizeria socială, lipsa libertăţii, opresiunea unui regim care nu avea nicio legătură cu cetăţenii României. Iar cetăţenii Timişoarei au făcut ceva pentru Laszlo Tokes: s-au solidarizat cu el, pentru a protesta împotriva abuzurilor ce-l vizau”, susţine Creţu, într-un comunicat intitulat „Un simbol prăbuşit”.

Potrivit acesteia, Laszlo Tokes „le este dator cetăţenilor timişoreni, care şi-au pus în joc viaţa pentru a-l apăra”.

„Şi care este răspunsul său? Cererea unui protectorat unguresc asupra Transilvaniei? Jignirea permanentă a sentimentelor poporului român? Împiedicarea convieţuirii paşnice între majoritatea română şi minoritatea maghiară? Proclamarea superiorităţii etniei maghiare? Apelul la distrugerea statului naţional român? Încălcarea Constituţiei şi legilor ţării? Patronarea unor organizaţii extremiste, revizioniste şi şovine? Văd că se identifică acum cu Revoluţia Română. Despre asta a fost Revoluţia Română? Despre separatism? Despre un nou Diktat de la Viena? Despre întoarcerea în timp, la cea mai tragică perioadă a majorităţii românesti din Transilvania administrată de unguri? Mă tem că aşa ceva depăşeşte limitele decenţei, ca să nu spun mai mult”, scrie Creţu.

Ea subliniază că timişorenii au dat, fără nicio contribuţie a lui Laszlo Tokes, direcţia evoluţiei României post-ceauşiste, au generat un program de democratizare a ţării, de sincronizare a ei cu valorile europene.

„Înainte de toate, ei merită, simbolic, să primească «Steaua României». Cred că era mai potrivită acordarea acestui Ordin Naţional oraşului-martir Timişoara, la comemorarea a două decenii de la Revoluţie, nu d-lui Tokes. Oricum, niciodată nu e prea târziu să fie cinstiţi eroii Revoluţiei. Sper ca aceste precizări să fie suficiente. Cererea mea nu este îndreptată împotriva unei etnii. Nu este îndreptată împotriva lui Laszlo Tokes din zilele Revoluţiei şi mai ales nu este îndreptată împotriva timişorenilor. Este o formă de protest faţă de acţiunile unui cetăţean român care neagă valorile Revoluţiei, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, care urăşte cu metodă majoritatea română. E tristă «evoluţia» lui Laszlo Tokes, un simbol prăbuşit…”, se mai arată în comunicatul Corinei Creţu.

Eurodeputatul Laszlo Tokes susţine că eventuala retragere a Ordinului Steaua României ar fi „un act discriminativ, antimaghiar” şi ar echivala cu „desconsiderarea repetată a trecutului revoluţionar al Timişoarei”.

Într-un comunicat transmis presei cu ocazia împlinirii a 25 de ani de când în Arad preoţii Eparhiei reformate de la Oradea au adoptat textul unui protest faţă de planul de sistematizare a satelor adoptat de Nicolae Ceauşescu, Laszlo Tokes arată că, în ultima perioadă, împotriva sa se desfăşoară „o campanie de denigrare şi ură”.

Astfel, Tokes aminteşte cuvintele premierului Victor Ponta, potrivit cărora el ar fi „reprezentantul intereselor antiromâneşti, finanţat de cei care doresc ca România să fie instabilă, atacată din toate părţile”, dar şi de afirmaţia preşedintelui Traian Băsescu care a pus „sub semnul întrebării” dreptul său la cetăţenia română, precum şi de presa din România, care „abundă de acuzaţii din ce în ce mai variate” la adresa sa, imputându-i-se „fie comportament anticonstituţional şi antiromânesc, fie naţionalism extrem şi iredentism, fie lezarea păcii interetnice şi a valorilor europene”.

În 27 iulie, europarlamentarul Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară „Balvanyos”, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

În replică, preşedintele Traian Băsescu declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), de la sfârşitul lunii august, că „nu îşi merită calitatea de cetăţean român cel care cerea ca Transilvania să fie trecută sub protectorat”.

Ulterior, premierul Ponta i-a cerut preşedintelui declanşarea procedurilor pentru retragerea Ordinului „Steaua României” acordat lui Tokes, însă şeful statului i-a răspuns că a da curs cererii şefului Guvernului ar însemna încălcarea legii şi menţiona că doar membrii Ordinului pot, potrivit legii, să ceară retragerea decoraţiei acordate unui membru.

În 29 august, europarlamentarul PSD Corina Creţu, membră a Ordinului Naţional „Steaua României”, a solicitat public retragerea Ordinului „Steaua României” acordat lui Laszlo Tokes în decembrie 2009, ea invocând „fapte dezonorante şi contrare Articolului 1 din Constituţia României”.

În 4 septembrie, preşedintele Traian Băsescu declarat că sunt şapte cavaleri ai Ordinului Naţional „Steaua României” care au solicitat retragerea distincţiei acordate lui Laszlo Tokes, el menţionând că decizia aparţine Consiliului de Onoare al Ordinului, care se va constitui pe 19 septembrie.

Preşedintele Traian Băsescu l-a decorat, în decembrie 2009, pe europarlamentarul Laszlo Tokes cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, la 20 de ani de la Revoluţie.