„Domnul Traian Băsescu era cel mare partizan al proiectului, apoi s-a derobat şi a pus totul pe seama domnului Ponta. S-a aşezat în tribune şi a spus că nu se mai pronunţă pentru că s-ar putea să devină judecător în această chestiune. Victor Ponta trimite o lege la Parlament şi apoi anunţă că va vota împotriva ei în calitate de deputat. Crin Antonescu anunţă public că nu susţine proiectul, dar nu ştie care va fi decizia partidului pe care îl conduce”, a observat Chirieac referindu-se la răsturnarea de situaţie privind Roşia Montană.
Analistul le impută actorilor politici faptul că au acţionat într-o manieră impulsivă în condiţiile în care proiectul a fost demarat încă de la sfârşitul anilor ’90 şi există acte legale prin care statul român şi-a asumat anumite angajamente faţă de Roşia Montană Gold Corporation. „Statul român este prizonier în contractele şi avizele pe care RMGC le-a primit. Există miniştri ce au semnat hârtii prin care au angajat răspunderea materială a statului român (…) RMGC oricum îşi ia profitul”, a apreciat Bogdan Chirieac.
De asemenea, acesta a observat că politicienii nu au reuşit să ofere publicului argumente convingătoare pro sau contra exploatării aurului la Roşia Montană.
„În al doilea rând, nu am reuşit să identific problema. Cianurile? Cota pe care o primeşte statul? De la nici un politician nu am reuşit să aflu de ce e bun sau rău contractul sau de ce e bună sau rea folosirea cianurilor? Am înţeles doar că guvernul Ponta a reuşit să renegocieze contractul, iar 78% dintre venituri vor rămâne în România, ceea ce este o super realizare. În rest, nimic. Daţi-mi o explicaţie!”, a spus Chirieac.
Întrebat dacă este posibil ca tensiunile din USL să se fi proiectat asupra dezbaterii legate de Roşia Montană, jurnalistul a răspuns: „Cu siguranţă, dar nu ştiu încotro se vor îndrepta manifestanţii din Piaţa Universităţii, unde are loc o mişcare de proporţii. Este o lume de o foarte bună calitate în piaţă: oameni cu venituri peste medie, îmbrăcaţi foarte bine. Respingerea proiectului nu va avea neapărat ca urmare dispariţia protestelor pentru că este o supapă a nemulţumirii latente din societate după schimbarea puterii pentru că nu a avut loc un proces al guvernării PDL. Nu în sens penal, bineînţeles”.
Bogdan Chirieac a spus că este îndoielnic faptul că simpatia protestatarilor va merge către Crin Antonescu fiiind evident faptul că acesta s-a pronunţat înainte ca propriul său partid să ia o atitudine clară. „Cum să-ţi atragi astfel simpatia?”, a conchis Chirieac.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că el nu susţine proiectul exploatării de la Roşia Montană, aceasta fiind poziţia sa personală, urmând ca liberalii să adopte ulterior o decizie. Printre motivele invocate de către Antonescu a fost şi faptul că nu poate susţine un proiect propus de Guvern, dar căruia prim-ministrul i se va opune în calitate de deputat.
„Cred că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu poate fi susţinut. Fie ar trebui retras, ceea e nu e cazul din moment ce a ajuns deja de la Guvern în Parlament, fie trebuie respins. Am ajuns la această concluzie nu din motive tehnice, ci pentru că există consecinţe şi realităţi majore ce împiedică acum realizarea acestui proiect”, a declarat Antonescu într-o conferinţă de presă.
Preşedintele PNL a arătat că are trei argumente majore în favoarea acestei poziţii, formulată chiar înaintea dezbaterii care urmează să aibă loc în Parlament. Primul este legat de faptul că exploatarea auriferă riscă să creeze o scindare în sânul societăţii româneşti. „Este un proiect de anvergură naţională pentru că implică resursele naţionale foarte importante ale unei naţiuni, ceea ce presupune o susţinere publică (…) Proiectul produce acum o semnificativă scindare în societatea românească. Este un sentiment public de amploare ce nu poate fi ignorat”, a motivat liberalul.
În al doilea rând, Antonescu nu vrea ca demararea exploatării să alimenteze suspiciunile legate de faptul că politicienii importanţi ar fi fost determinaţi să susţină proiectul printr-un lobby incorect. „Există o uriaşă suspiciune în opinia publică românească că decidenţii politici nu ar acţiona în conformitate cu interesele naţionale legitime. Personal, nu cred că cineva dintre decidenţii politici importanţi sunt angajaţi într-un lobby specific companiei Gold Corporation”, a spus preşedintele Senatului.
Al treilea set de obiecţii este legat de aspectele formale prin care a fost promovat proiectul de lege privind Roşia Montană în Parlament. „E vorba de anumite fragilităţi ale proiectului iniţiat de Guvern, dar prim-ministrul ne spune că va vota împotriva lui ca parlamentar. Un proiect cu obiecţii din partea însuşi Ministerului Justiţiei, iar avizul de mediu ne prilejuieşte situaţia inedită că va da sau nu avizul în funcţie de votul din Parlament”, a declarat Crin Antonescu.