Proiectul Roşia Montană a fost respins, în unanimitate, de comisia senatorială de administraţie

Proiectul a fost susţinut, în cadrul dezbaterilor, de miniştrii Mediului şi Culturii, Rovana Plumb şi Daniel Barbu, precum şi de reprezentanţii Ministerului pentru Marile Proiecte şi ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Ministrului Mediului a subliniat, între altele, că nu există pericolul infiltrării în pânza freatică a cianurilor datorită condiţiilor geologice din zonă. „Nu există o altă tehnologie în lume în afară de cea pe bază de cianuri. Dar există codul internaţional de cianuri care presupune folosirea unor standarde internaţionale”, a spus Rovana Plumb.

Potrivit acesteia, prin standardele impuse, care respectă toate standardele europene privind protecţia mediului şi modul de operare, tehnologia aferentă exploatării miniere de la Roşia Montană are cel mai mic risc, iazul de la Baia Mare fiind iaz de vale natural.

„Din documentele existente la ora actuală în ministerul Mediului, plus studiile geologice, există 47 de elemente chimice, 45 sunt aproape de scoarţa terestră (…), celelalte până la 47 sunt aur şi argint. Dacă se vor identifica alte elemente, prin tehnologie aplicată, înseamnă că este nevoie de o altă licenţă, de un alt proiect, cu o altă tehnologie, care să respecte standardele internaţionale”, a subliniat ministrul Mediului.

Potrivit ministrului Culturii, nimeni din sfera privată n-a investit atât de mult în conservarea zonei şi a subliniat că poziţia sa este aceeaşi cu cea a Guvernului – iniţiator al formei proiectului care intră în dezbaterea Parlamentului.

Ştefan Hârşu, director general în cadrul ANRM, a afirmat că articolele privitoare la Legea minelor, care se află pe agenda Senatului, sunt în regulă şi s-a arătat convins de creşterea redevenţei la 6 %. „În ceea ce priveşte garanţia de mediu, ministrul Mediului a pus foarte bine problema”, a arătat el.

Reprezentantul ANMR a atras totuşi atenţia asupra „singurei probleme” pe care o ridică exploatarea minieră – cea a cianurilor. „Mineritul de acolo nu poate fi preluat în condiţii eficiente decât prin cianurare. (…) Se spune că sunt mine de aur care folosesc şi alte metode. Da, dar nu au acest tip de minerit. Acest zăcământ este de tip auro-argintifer. (…) Uraniul este peste deal. Nu am întâlnit un proiect mai bun. Este unul dintre cele mai bune proiecte care sunt în România” a spus Hârşu, care a subliniat că a făcut parte din comisia de analiză a proiectului Roşia Montană.

Împotriva proiectului s-au exprimat atât parlamentari ai opoziţiei, dar şi ai USL, cei mai mulţi exprimându-şi îngrijorarea faţă de efectele ecologice ale tehnologiei de minerit pe bază de cianuri, dar şi faţă de avantajele obţinute de statul român în urma acestei exploatări.

Senatorul PSD Nicolae Moga a precizat că parlamentarii se află în faţa unei situaţii extrem de importante. „Sunt un politician care vrea să voteze în cunoştinţă de cauză, deci vrem mai multe lămuriri”, a spus Nicolae Moga, care a cerut lămuriri reprezentanţilor Guvernului în ceea ce priveşte metoda cianurării.

„N-am venit pregătit”, a venit replica directorului general ANMR. „Dar un astfel de zăcământ nu poate fi exploatat decât prin cianurare”, a adăugat el, la insistenţele senatorului PSD pe această temă.

Nicolae Moga a mai ridicat problema patrimoniului cultural. „Sigur, riscăm să pierdem, dar avem o alegere politică de făcut”, a venit răspunsul ministrului Barbu, care a susţinut că, dacă acest proiect nu va deveni realitate, urmaşii românilor vor afla ‘din poze’ de cei 140 de kilometri de galerii subterane.

Senatorul PNL Ioan Deneş a subliniat că nu este împotriva exploatării resurselor naturale, dar a subliniat că liberalilor nu le este indiferent cu ce rămâne statul român după această exploatare. „Adică să rămâi cu câţiva mărunţi în buzunar, cum spune un proverb popular”, a adăugat el.

Liberalul consideră că situaţia legată de acest subiect este una delicată, sensibilă, mai ales cea legată de contract şi şi-a exprimat temerea în context asupra despăgubirilor pe care trebuie să le plătească statul român.

Secretarul comisiei de administraţie, senatorul social-democrat Mihai Fifor, s-a arătat preocupat de două mari aspecte – partea de mediu şi patrimoniul cultural. Totodată, el l-a întrebat pe ministrul Culturii cine va supraveghea descărcările arheologice după ce va începe exploatarea.

„Dezastrul ecologic e acum! Nu e o gură de rai pe un picior de plai! Sunt patru masive escavate, sunt instalaţii la Gura Roşie care sunt abandonate, fier vechi”, a replicat Daniel Barbu. El a adăugat că în urmă cu zece ani, când au început săpăturile, nu se ştia de existenţa galeriilor romane – cu adevărat importante în acea zonă.

„Vrea cineva să se ducă într-un weekend cu familia la Roşia Montană?”, a adăugat ministrul Culturii.

Senatorul PDL Marius Bălu a dorit să o întrebe de Rovana Plumb ce a vrut să spună atunci când a condiţionat avizul de mediu de decizia Parlamentului, susţinând că nu înţelege o astfel de afirmaţie, în condiţiile în care Legislativul nu are rolul să valideze înţelegeri între organele statului şi cele de drept privat. „E o fugă de răspundere”, a spus Bălu.

„Vom emite acordul de mediu după decizia Parlamentului. (…) Acordul de mediu nu dă liber la poluare!”, a subliniat ministrul Mediului, care a reafirmat că sunt respectate toate standardele interne şi internaţionale conform directivelor de resort.