Ponta ar opta de anul viitor pentru reducerea CAS, faţă de majorararea salariilor sau reducerea TVA

Premierul Victor Ponta a fost întrebat ce măsură ar alege de anul viitor între majorarea salariilor bugetarilor, scăderea TVA sau reducerea contribuţiilor de asigurări sociale.

„Prima ar fi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, pentru că, într-adevăr, în timp ce cota unică este o fiscalitate scăzută faţă de media europeană, TVA e principala sursă de venituri, contribuţiile de asigurări sociale sunt la un nivel foarte înalt şi practic îngreunează crearea de noi locuri de muncă şi mai ales munca la alb”, a spus Ponta, potrivit Mediafax.

El a adăugat că o decizie se va lua pe măsură ce vor creşte încasările la buget, iar principala „speranţă” în această privinţă o constituie reorganizarea ANAF, cu Direcţia Antifraudă.

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat că reducerea diferenţelor în ceea ce priveşte baza de pensii pentru diferite activităţi prestate, asumată în scrisoarea transmisă FMI, implică scăderea contribuţiei de asigurări sociale şi nu creşterea pentru PFA şi drepturi de autor.

Alte articole

Salarii 2024. Majorarea de 50% în noul format se lasă aşteptată. Ce se întâmplă cu creşterile salariale promise în 2024

Varianta antreprenorilor de creștere a salariului minim. Cât ar putea primi în plus angajații, începând cu luna iulie 2024

Chiţoiu a declarat, luni, că fragmentul din scrisoarea de intenţie cu FMI şi vehiculat în presă în ultimele zile este doar un extras dintr-un paragraf mai amplu şi, poate din acest motiv, presa l-a interpretat ca fiind un angajament prin care va creşte fiscalitatea în cazul persoanelor fizice autorizate (PFA) şi al veniturilor obţinute din drepturi de autor.

În fragmentul din scrisoarea de intenţie la care face referire ministrul Finanţelor, Guvernul transmite FMI: „Vom aproba de asemenea legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi prestate derulate (activitate de natură salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor, etc). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE”.

Ministrul Finanţelor a precizat că prin acest paragraf Guvernul se angajează să analizeze modalitatea prin care să reducă impozitarea muncii prin lărgirea bazei sistemului de contribuţii de asigurări sociale (CAS), neavând în vedere creşterea fiscalităţii ci, dimpotrivă, scăderea acesteia.

„USL şi-a asumat în programul de guvernare scăderea CAS cu 5 puncte procentuale şi revenirea TVA la 19% şi eu personal am anunţat cu puţin timp în urmă că PNL susţine scăderea CAS cu 3 puncte procentuale începând cu 2014. Reducerea diferenţelor din baza de pensii, aşa cum este scris în fragmentul în cauză, se referă la scăderea CAS-ului pentru activităţile de natură salarială şi nicidecum la majorarea fiscalităţii pentru PFA şi drepturi de autor. În acest fel, printr-o relaxare a fiscalităţii, noi credem că vom da o gură de aer mediului de afaceri, reuşind totdată să scoatem la suprafaţă din economia subterană un număr important de locuri de muncă care vor contribui astfel la lărgirea bazei de impozitare. În calitate de liberal şi de ministru al Finanţelor, consider că prioritatea lui 2014 este de a susţine mediul de afaceri, nu doar prin menţinerea fiscalităţii, ci prin reducerea poverii fiscale în principal asupra forţei de muncă”, a mai spus Chiţoiu.

În prezent, contribuţiile pentru pensie (CAS) sunt de 20,8% din salariul brut la angajator şi de 10,5% la angajat.

Autorităţile române au convenit la finele lunii iulie cu FMI şi Comisia Europeană un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale. Aordul stand-by va fi discutat de boardul FMI la finalul lunii septembrie.

Cel mai recent acord al României cu FMI şi Comisia Europeană, în valoare de 5 miliarde de euro şi finalizat în luna iunie, a fost de asemenea de tip preventiv, după o înţelegere stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.