Constructorul conductei Iaşi-Ungheni asigură că lucrările vor fi încheiate în decembrie

„Lucrările de sudare la firul principal al conductei sunt prevăzute să înceapă în 2 octombrie 2013, dată la care devin libere de sarcini terenurile expropriate prin hotărâre de guvern. Până la data enunţată, se vor realiza lucrări de sudare a conductelor în organizările de şantier. Termenul angajat de 20 decembrie 2013 este cel contractual pentru execuţia firului principal al conductei şi toate activităţile şi acţiunile realizate şi prezentatate sunt de natură a suşţine acest termen şi angajamentul executantului”, se arată într-un comunicat transmis de consorţiu, citat de Mediafax.

Consorţiul consideră „injuste” comentariile şi reportajele de presă privind stagnarea lucrărilor.

Contractul pentru construcţia ţevii de gaz a fost semnat în 21 august între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi firmele membre ale consorţiului.

ANRM a transmis, vineri, un comunicat în care arată că până la 20 decembrie 2013 urmează să fie finalizat firul principal al conductei, aşa cum s-a angajat constructorul. Conducta are o lungime de 32,19 kilometri pe teritoriul României.

Potrivit ANRM, activităţile de expropriere au fost aprobate în 13 august, iar decizia de expropriere va fi emisă până în 2 octombrie. Contractul pentru execuţia lucrărilor pe teritoriul României a fost semnat în 21 august.

„În perioada 23 septembrie-2 octombrie asociaţia (consorţiul) va demara lucrările de construcţii-montaj pe terenuri libere de acces în lungime totală de 3,5 kilometri”, se arată în comunicatul ANRM.

Cele trei firme arată că „o mică parte a materialului tubular” a fost disponibilă în stocuri la începerea proiectului, iar partea principală de ţeavă va fi livrată în intervalul 23-28 septembrie.

„În prezent, în Portul Constanţa sunt 6.000 metri de ţeavă izolată, care, după operaţiunile vamale, începând cu 23 septembrie urmează să fie transportate pe cale rutieră spre şantierele din zona Iaşi. Tot pe cale rutieră, în perioada 25-28 septembrie, vor sosi în şantier încă 6.500 metri de ţeavă izolată”, precizează ANRM în comunicat.

Administratorul Habau PPS Pipeline Systems, Karl Leidenfrost, a declarat corespondentului MEDIAFAX că cei aproape 6.000 de metri de conductă au ajuns vineri în Portul Constanţa, din Turcia, că au fost amenajate două organizări de şantier în partea română şi că după transportarea conductei pe amplasament vor începe lucrările.

„Noi am început cu organizarea de şantier, am făcut cu Transgaz predarea de amplasament, pe tot traseul am pus pichete unde vine conducta. Pe cei 32 de kilometri cât sunt partea română, s-au făcut organizări de şantier în două zone. (…) Acum aşteptăm cea mai mare parte de conducă. Astăzi, prima parte, de aproape 6.000 de metri de conductă, a venit din Turcia în Portul Constanţa. După procedura vamală, cel mai târziu luni va începe transportul conductei la şantier”, a spus Karl Leidenfrost.

El a explicat că fiecare dintre cei trei parteneri care compun asocierea de firme ce realizează acest proiect pe partea română, respectiv Habau PPS Pipeline Systems SRL, IPM Partners Ploieşti şi Inspet Ploieşti, va realiza câte un tronson de 10,7 kilometri din conductă.

În schimb, pe partea moldovenească, unde conducta va avea o lungime de puţin peste zece kilometri, liderul de asociere Habau PPS Pipeline Systems realizează, conform contractului încheiat cu autorităţile din Republica Moldova, 50 la sută din conductă, ceilalţi doi parteneri urmând a construi câte 25 la sută din conductă.

Administratorul Habau PPS Pipeline Systems SRL a mai spus că pentru acest proiect au fost comandaţi 32.000 de metri de ţeavă.

Compania austriacă Habau are, potrivit lui Leidenfrost, 3.500 de angajaţi, o cifră de afaceri un miliard de euro şi lucrează în Europa şi America de Sud. În România, Habau activează din anul 2000 şi are parteneri precum Transgaz, Conpet şi Petrom, pentru care a pus în aplicare proiecte privind construcţia de conducte.

Traian Băsescu a inspectat, vineri, şantierul gazoductului din localitatea ieşeană Rediu, unde nu era niciun muncitor, ci doar un paznic, iar cu puţin timp înainte de sosirea preşedintelui în zonă ajunsese şi şeful de şantier, reprezentant al Transgaz.

Băsescu a spus că lucrările nu pot fi gata în decembrie, ci poate în februarie, adăugând că cei de la UE ştiu ce se întâmplă pe acest şantier şi nu pot fi minţiţi că se termină în decembrie.

„Poţi să faci spectacol de sunet şi lumini la Roşia Montană, să bagi nişte mineri în galerie turistică şi să-i scoţi şi rezolvi problema. Aici nu e turism, e geopolitică. Se uită o Europă întreagă la noi să vadă dacă suntem serioşi sau nu. La Bruxelles se ştie că a început lucrarea şi că din decembrie Moldova va fi în siguranţă. Nimeni nu pune problema că trebuie să ne sacrificăm noi şi să dăm gaze Republicii Moldova. România este interconectată cu Ungaria, putem aduce gaze şi din Norvegia, de oriunde, pe care le-ar plăti moldovenii. Să-i dăm drumul odată. Voi veni pe şantier când începem să săpăm”, a declarat Băsescu.

El a mai spus că îi pare rău că Victor Ponta şi Iurie Leancă au luat parte la un „spectacol public” atunci când au participat la inaugurarea lucrărilor gazoductului.

Premierul Victor Ponta a fost prezent, în 27 august, în Republica Moldova la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iaşi-Ungheni, alături de premierul moldovean, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.

Premierul Victor Ponta declara, în 31 august că finalizarea gazoductului Iaşi – Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare.

„Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul”, afirma atunci Ponta.

Proiectul de construcţie a conductei de gaz are un buget de 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene.