România trebuie să efectueze, în acest an, plăţi în valoare totală de peste 1,164 miliarde euro către FMI, UE şi BIRD. De la începutul anului, din suma totală datorată au fost achitate 756,2 milioane euro, potrivit Agerpres.
Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro.
În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI, România a intrat în posesia a şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).
Cea de-a 8-a tranşă a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi încheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în suma de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. În 15 martie 2013 board-ul Fondului Monetar Internaţional a aprobat prelungirea cu trei luni a acordului stand-by cu România, până la 30 iunie.
În 31 iulie 2013, şeful Misiunii FMI, Andrea Schaechter, a spus că autorităţile române şi misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene au ajuns la un acord la nivel tehnic în privinţa noului program de tip preventiv, care va fi pe o perioadă de 24 luni.
Proiectul final de scrisoare de intenţie a fost trimis la Fondul Monetar Internaţional pe 12 septembrie.
Asistenţa financiară va fi de 4 miliarde euro, acordată în mod egal de FMI şi Comisia Europeană. Noul acord stand-by de tip preventiv urmează să fie aprobat de board-ul FMI pe parcursul lunii septembrie.
Premierul Victor Ponta a declarat, recent, că în scrisoarea de intenţie nu există nicio obligaţie din partea Guvernului României de a supraimpozita sau de mări impozitele persoanelor fizice autorizate şi pe drepturile de autor.
„În compensaţie cu scăderea TVA la pâine avem accizele la bunuri de lux, yachturi şi aşa mai departe, şi de la 1 ianuarie 2014, în compensaţie cu banii pe care i-am dat înapoi la pensionari pentru cote de asigurări de sănătate, cei care au venituri din chirii plătesc 5%, dar în limita a cinci salarii medii pe economie. Nu există nicio obligaţie din partea Guvernului României de a supraimpozita sau de mări impozitele persoanelor fizice autorizate şi drepturile de autor, pentru că a existat această poveste şi vreau să o aflaţi de la mine. Solicitarea din partea celor de la FMI şi de la Comisia Europeană legat de acest lucru există. De altfel, domnul Ialomiţianu, fostul ministru PDL, ne-a confirmat. Şi în 2010 au cerut acelaşi lucru şi în 2013. (…) Nu avem nicio obligaţie şi nu avem prevăzut aşa ceva. Avem prevăzute cele două lucruri pe care nu voi obosi să le spun şi pe care eu le consider corecte: se măresc accizele la bunuri de lux pentru TVA la pâine şi mă bucur de acest lucru şi să mărim cotele de asigurări de sănătate la cei cu venituri din chirii, ca să nu mai iau de la cei cu pensii sub 740”, a spus primul ministru la un post de televiziune.