Sesizarea preşedintelui Băsescu privind Legea referendumului, discutată de CCR în 23 septembrie

Preşedintele Traian Băsescu a trimis sâmbătă preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, argumentând că aceasta ar permite posibilitatea adoptării prin referendum a unor măsuri lipsite de legitimitate populară şi ar duce la nerespectarea dreptului poporului român de a exercita suveranitatea de stat pe calea directă a referendumului.

Şeful statului afirmă, în motivele sesizării, că pragul de participare la referendum de 30% din alegătorii înscrişi în liste contravine principiilor constituţionale, deoarece manifestarea democratică a suveranităţii poporului se asigură doar prin participarea majorităţii cetăţenilor la o consultare populară, adică 50% plus unu.

Preşedintele consideră că noua lege a referendumului, adoptată recent în Parlament şi trimisă la promulgare, contravine dispoziţiilor Constituţiei României potrivit cărora drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă valori supreme, suveranitatea naţională aparţine poporului român care o exercită inclusiv prin referendum, iar niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Traian Băsescu afirmă că noile condiţii necesare pentru validitatea referendumului sunt de natură să înfrângă principiile constituţionale prin stabilirea pragului de participare la referendum la 30% din alegătorii înscrişi în listele electorale permanente, deoarece manifestarea democratică a suveranităţii poporului se asigură doar prin participarea majorităţii cetăţenilor la o consultare populară, adică 50% plus unu.

Preşedintele argumentează, în sesizarea de neconstituţionalitate privind legea referendumului, că prin noţiunea de „majoritate” se înţelege numărul cel mai mare de cetăţeni dintr-o colectivitate, şi anume 50% plus unu, şi subliniază că legitimitatea unei decizii luate prin consultate populară este dată de prezenţa cât mai largă la vot. Traian Băsescu mai subliniază, pe baza textelor constituţionale în ansamblu, că prin noţiunea de ‘majoritate’ se înţelege „partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate, respectiv 50% plus unul din numărul total”.

Şi în cazul unui referendum trebuie să se aplice acelaşi principiu al majorităţii care decide, afirmă şeful statului, pentru ca decizia finală care se ia să fie una legitimă, însă această legitimitate nu poate fi asigurată dacă o hotărâre este adoptată prin referendum cu doar 30% din alegătorii înscrişi în liste.

„Pentru aceleaşi raţiuni, în cadrul procedurii de consultare democratică a populaţiei, se aplică acelaşi principiu, însă majoritatea decidentă trebuie să se raporteze la un anumit nivel de reprezentativitate sub aspectul participării la vot pentru ca hotărârea finală să se bucure de legitimitatea necesară, iar un prag de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente nu poate să confere o asemenea legitimitate”, menţionează preşedintele Traian Băsescu.

Şeful statului susţine că la referendumul pentru revizuirea Legii fundamentale este necesar un cvorum de adoptare de 50% plus unu tocmai pentru a sublinia forţă juridică a Constituţiei, iar diminuarea pragului de participare la 30% va duce la o lipsă de legitimitate şi va genera o situaţie de instabilitate constituţională.

Potrivit acestuia, posibilitatea modificării Constituţiei sau a demiterii preşedintelui României prin referendum cu cvorum de 30% „ar însemna o gravă nesocotire a voinţei cetăţenilor prin al căror vot majoritar a fost adoptată Constituţia sau a fost ales preşedintele României”.

Traian Băsescu aminteşte că actuala Constituţie, adoptată în anul 1991, a fost revizuită în anul 2003 cu participarea la referendum a unei majorităţi de 50% plus unul din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente. În acest context, diminuarea pragului de participare la 30% la un nou referendum pentru revizuirea Constituţiei va duce la o lipsă de legitimitate şi va genera o situaţie de instabilitate constituţională.

Preşedintele reclamă că noua lege a referendumului face distincţii în ceea ce priveşte demiterea preşedintelui României ales din primul tur de scrutin, în al doilea tur de scrutin şi preşedintele interimar şi afirmă că prevederile constituţionale se aplică similar în toate cele trei cazuri, anume prin majoritate de 50% plus unu.

În noua lege a referendumului, sesizează Traian Băsescu, se fac distincţii referitoare la demiterea şefului statului prin referendum, şi anume: preşedintele României care a obţinut mandatul în primul tur de scrutin ar urma să fie demis cu majoritatea absolută a voturilor corpului electoral, preşedintele României ales în al doilea tur de scrutin poate fi demis cu majoritatea relativă a voturilor cetăţenilor prezenţi la scrutin, iar preşedintele interimar nu ar avea nicio răspundere pe ideea că nu a fost ales prin vot.

Potrivit preşedintelui, soluţionarea raţională a acestei probleme rezultă din Constituţie: „În temeiul Art. 81 alin. (1) din Constituţie, este declarat ales candidatul care a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea voturilor alegătorilor înscrişi în listele electorale. Potrivit reglementării legale în vigoare această majoritate absolută operează şi în cazul stabilirii rezultatelor referendumului pentru demiterea preşedintelui României, aplicându-se aceeaşi măsură, după aceleaşi reguli, şefului statului, indiferent de numărul de voturi obţinut sau de modul în care a ajuns să deţină această funcţie”.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în data de 29 mai, a fost contestată la Curtea Constituţională în data de 4 iunie.

Prin Decizia nr. 334 din 26 iunie cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, Curtea Constituţională a constatat că prevederile legii ‘sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii’.

La data de 16 iulie, preşedintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, în sensul respingerii acesteia de către Parlament întrucât noua variantă de reglementare a cvorumului de participare la referendum, aleasă de legiuitor, nu asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea poporului.

În urma reexaminării, la data de 10 septembrie, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a respins argumentele invocate în cererea de reexaminare şi a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, pe care, în data de 12 septembrie, Parlamentul a retransmis-o preşedintelui României, în vederea promulgării.