Rovana Plumb: Ministerul Mediului nu a dat acord de mediu pentru proiectul Roşia Montană

„Ministerul Mediului a acţionat ca reprezentant al statului român şi s-a asigurat ca, indiferent de operatorul care va acţiona în România, mediul să fie respectat în România. Ministerul a respins proiectul vechi şi a impus standarde cerute de legislaţia europeană. Ministerul Mediului nu a dat acord de mediu şi nicio derogare de la legislaţia în vigoare, a cerut şi a impus condiţii şi standarde de mediu, astfel încât să nu existe niciun fel de prejudiciu la nivelul cetăţenilor. Ne-am consultat cu Finlanda şi Suedia pe teme similare, cu Comisia Europeană, să preluăm cele mai bune practici. Din punct de vedere tehnic, ministerul a reuşit să impună garanţii de mediu şi standarde de mediu la nivel internaţional, iar poziţia noastră este de apărător al statului, al legilor în vigoare şi al cetăţenilor„, a declarat ministrul Mediului, potrivit Agerpres.

Potrivit oficialului MMSC, concentraţia de cianură a fost redusă pentru proiectul de la Roşia Montană.

„În actuala variantă a proiectului, statul a impus o garanţie de mediu dublă faţă de ceea ce prevedea vechiul proiect, de la 76 milioane dolari la 146 milioane dolari. De asemenea, am redus concentraţia de cianură la o treime din media europeană, care este de 10 ppm. Ne-am asigurat că investitorul va utiliza cea mai nouă tehnologie, astfel încât concentraţia să fie de 3 ppm, una dintre cel mai scăzute din Uniunea Europeană. Transportul cianurii se va face strict controlat în condiţii de maximă siguranţă. Am impus următoarele condiţii: indiferent de operatorul care va opera în zona de exploatare de mediu, toate aceste condiţii sunt valabile. Poluarea istorică va cădea în sarcina poluatorului. În prezent, statul român are capabilitatea de a putea monitoriza, controla, condiţiile de mediu, dar, din punct de vedere financiar, nu are capacitatea de plăti 300 de milioane de euro pentru depoluarea istorică”, a explicat Rovana Plumb.

Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/ vor să o deruleze într-un proiect de extracţie a aurului.

Alte articole

Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor se schimbă radical de anul viitor

O fostă colegă de la Ministerul Mediului scoate la iveală detalii despre activitatea profesională a lui Călin Georgescu: „A primit 400.000 de dolari, fără licitaţie publică. Şeful meu mi-a zis direct: taci şi execuţi ce spune Georgescu!”

Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.

Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.

La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.

Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.

Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să  asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.

Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, dar şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.