ROMII, problema SPINOASĂ a spaţiului comunitar: Cum sunt primiţi aceştia în diferite ţări europene

Problema romilor, a circulaţiei acestora în spaţiul Uniunii Europene, face din ce în ce mai des subiectul unor adevărate dispute politice între ţările UE care nu îi doresc şi Bruxelles, care pledează pentru integrarea acestei comunităţi atât în ţările în care ei emigrează, cât şi în ţara de origine.

În ultima vreme, romii şi situaţia lor riscă să devină o condiţie sine qua non pentru acceptarea sau respingerea aderării României la Schengen. Iar veştile pentru România nu par să fie liniştitoare.

Agenţia France Presse, citată de Mediafax, a făcut o prezentare a modului în care diferite ţări din UE îi tratează pe imigranţii romi.

Germania: Numărul persoanelor provenind din România, Bulgaria sau Ungaria, majoritatea de etnie romă, s-a triplat în ultimii patru ani. În 2012, 117.000 de cetăţeni români, 59.000 de cetăţeni bulgari şi 55.000 de cetăţeni ungari s-au instalat în Germania.

Mai multe oraşe au cerut resurse suplimentare de la guvern pentru a absorbi valurile de nou-veniţi, în timp ce unele dintre ele, precum Duisburg (vest), i-au considerat ca o şansă de a se repopula, în pofida opoziţiei puternice a populaţiei autohtone.

Condiţii mai bune pentru romi în Germania decât în România, deşi nu au acces la locuri de muncă

Ministrul de Interne în exerciţiu, Hans-Peter Friedrich, se opune categoric intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Pe de altă parte, Berlinul doreşte să elimine vizele pentru cetăţenii Serbiei şi Macedoniei, două ţări populate de numeroşi romi.

Ungaria: Având între 500.000 şi 600.000 de romi la o populaţie de zece milioane de locuitori, Ungaria este atât o ţară „expeditoare”, cât şi de „destinaţie”. În 2011, guvernul ungar a lansat un program de integrare, dar rezultatele sale se lasă aşteptate. Situaţia romilor, victime ale discriminărilor, s-a înrăutăţit din cauza crizei economice şi măsurilor de austeritate, care i-au afectat mai grav decât pe restul populaţiei.

Grecia: Aproximativ 300.000 de romi trăiesc în Grecia, majoritatea dintre ei în condiţii mizerabile. În pofida ajutoarelor sociale provenind din programe europene, integrarea lor rămâne literă moartă, aşa cum deplâng frecvent organizaţiile internaţionale, inclusiv ONU.

Ponta: Legătura romi – Schengen nu există. Am încredere în declaraţiile oficiale ale Guvernului francez

Italia: Între 140.000 şi 160.000 de romi trăiesc în Italia, potrivit comunităţii catolice Sant’Egidio. Dacă majoritatea dintre ei, prezenţi de mai mult timp, sunt integraţi, alţii, sosiţi mai recent, trăiesc în tabere instalate la periferiile oraşelor. Ministrul Integrării, Cecile Kyenge, a promis să reflecteze asupra creării unui „statut juridic” pentru romi, care le-ar permite să acceadă mai uşor la servicii de sănătate, mai ales.

Belgia: Guvernul a adoptat în 2012 o „strategie naţională pentru integrarea romilor” care urmăreşte să lupte împotriva discriminărilor şi să favorizeze accesul la locuri de muncă, la învăţământ şi la locuinţe pentru aproximativ 30.000 de romi din Europa de Est ce s-au instalat în această ţară. Dar, potrivit Centrului pentru egalitate de şanse şi luptă împotriva rasismului, stereotipurile privind comunitatea romă „persistă”.

Franţa CEDEAZĂ: Parisul, de acord cu integrarea romilor în ŢĂRILE DE REZIDENŢĂ, nu doar în cele de origine

Polonia: Situaţia comunităţii rome, estimată la cel puţin 50.000 de persoane, este mai bună decât în ţările vecine, dar 30% dintre copii nu sunt şcolarizaţi, potrivit autorităţilor.

Portugalia: Comunitatea romă din Portugalia numără aproximativ 50.000 de persoane. În pofida existenţei unei structuri de sprijin încă din 2007 şi punerii în aplicare în 2011 a unui plan de integrare, membrii săi fac obiectul unor discriminări puternice şi trăiesc în condiţii precare.

Cehia: Romii, al cărui număr este estimat la aproximativ 300.000, se confruntă cu manifestări ostile, începând din 2008, care ultima dată au escaladat în ciocniri la Ceske Budejovice (sud).

Slovacia: Romii reprezintă aproximativ 10% din populaţie, potrivit estimărilor. Jumătate dintre ei sunt bine integraţi, în timp ce alţii trăiesc în 650 de tabere lipsite adesea de electricitate şi apă potabilă. Clasele speciale întrunesc peste 40% din copiii lor.

Suedia: O dezvăluire a presei, făcută luni şi marţi, cu privire la existenţa a două registre ale poliţiei, în care sunt înscrişi peste 4.000 şi respectiv 1.000 de romi, a provocat un scandal. În 2012, Guvernul a deblocat 46 de milioane de coroane suedeze (5,3 milioane de euro) pentru o perioadă de patru ani, cu scopul de a elimina discriminările până la orizontul anului 2032. Suedia a fost deja criticată de Consiliul Europei pentru expulzarea unor persoane de etnie romă în ţări în care sunt victime ale unor discriminări mai grave, precum Serbia şi Kosovo.