Potrivit meteorologilor, scăderea de temperatură s-a produs pe un fond de cer degajat, cu presiune ridicată şi în urma pătrunderii de aer rece din sector nordic.
Temperaturi negative s-au mai înregistrat şi în alte localităţi din Harghita, respectiv minus 1 grad Celsius la Topliţa şi minus 0,6 grade Celsius la Joseni.
La toate staţiile meteo unde temperaturile au fost negative s-a înregistrat şi brumă.
Meteorologul Cristina Blaga a precizat că minima înregistrată la Miercurea Ciuc este mai scăzută decât normalul perioadei, dar au mai fost ani când, în aceeaşi zi, mercurul termometrelor a înregistrat valori chiar şi de minus 5 grade Celsius, potrivit Agerpres.
Potrivit meteorologilor, în acest weekend apar primele semne de toamnă: vremea se răcește brusc și bate vântul puternic în anumite zone din țară.
Se va răci accentuat, apar ploile, iar vântul va bate cu putere. Un val de aer rece a ajuns în ţara noastră, începând de vineri.
Vestea bună este că, după ce trece weekendul, vremea se încălzește din nou, iar în a doua jumătate a săptămânii viitoare, temperaturile trec iarăși de 32-33 grade.
Un nou vortex polar a apărut peste Polul Nord și va continua să se intensifice în următoarele 4 luni.
Vortexul polar reprezintă un ciclon permanent și de mare anvergură, ce se situează la cei doi poli ai unei plantele, în cazul de față ai Pământului. Fiecare vortex este o regiune cu scară largă constantă la scară mare, care se rotește în sensul acelor de ceasornic în Polul Sud și în sens invers la Polul Nord.
Pe teritoriul Terrei, vortexurile polare se află în troposfera medie și superioară, ajungând până la stratosferă. Este o componentă a frontului polar.
Localizarea vortexului este determinată de interfața dintre umezeala caldă (situată pe partea de sud a Planetei) și masa aerului uscat la stâlpi. La fel ca toate celelalte cicloane, rotația vortexului este dictată de efectul Coriolis.
PROGNOZA METEO. Cum va fi iarna 2020-2021. Anunţul meteorologilor
Meteorologul Roxana Bojariu spune că cel mai probabil vom avea parte de ierni din ce în ce mai calde, însă cu episoade de viscol şi temperaturi scăzute.
„Nu se poate exclude apariția unor ierni reci, dar cel mai probabil este să avem ierni din ce în ce mai calde, cu episoade de viscol, temperaturi foarte scăzute. Chiar dacă vom vorbi despre episoade extreme scurte, impactul lor poate fi semnficativ.
Nu trebuie neglijate fenomenele extreme atunci când vorbim despre încălzirea globală. Într-o iarnă caldă, este de ajuns un episod foarte scurt de viscol, care poate da peste cap întreaga economie.
Este probabil să avem ierni geroase, dar șansele sunt mult mai mici față de acum 20-40-60 de ani”, a declarat Roxana Bojariu, potrivit B1.ro.
„Anul 2020 ar putea să detroneze anul 2016 ca cel mai călduros an începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de când avem observații sistematice la nivel global și putem spune, de asemenea, că acest lucru s-ar putea petrece în condițiile în care în Pacificul Tropical avem o fază negativă, nu pozitivă, ca în cazul anului 2016.
Nu este încă sigur, dar așa cum a pornit anul 2020, în orice caz e fie pe poziția 1, fie pe poziția 2 (…) Încălzirea globală își spune și mai mult cuvântul în 2020, față de anul 2016″, a mai spus meteorologul.