„În ce privește pedepsele principale aplicate inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, de câte 7 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată și continuată (…) și pentru infracțiunea de dare de mită (…), Înalta Curte apreciază că menținerea pedepselor de câte 7 ani închisoare pentru fiecare din infracțiunile săvârșite reprezintă proporțional o măsură a sancțiunii penale, acest inculpat, astfel rezultă din probatoriul administrat, a fost ‘organizatorul’ (…) ‘din umbră’ (…) la punerea în practică, pas cu pas, a interesului (…) trecerii terenului de 224 ha din domeniul public în proprietatea societății comerciale pe acțiuni SC Băneasa Investments SA și, după anul 2004, a SC Băneasa Rezidențial SRL și SC Băneasa Business and Technology Park SA (…) nelegal”, se precizează în motivare, potrivit Agerpres.
Instanța supremă mai arată că, pentru atingerea scopului urmărit, Puiu Popoviciu a apelat la o serie de „inginerii financiare”.
„La fel, pentru a ‘controla’ activitățile de cercetare penală ce se efectuau, începând cu octombrie 2008, și de a obține o soluție favorabilă, de netrimitere în judecată în dosarul (…) ce îl privea pe el și pe coinculpatul Alecu Ioan Niculae, a folosit ajutorul și implicarea inculpaților Șerban Ilie Cornel și Pitcovici Petru Daniel, persoane cu funcții importante, de nivel înalt, în cadrul unor servicii speciale ale Ministerului de Interne”, se menționează în motivare.
Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv de ÎCCJ la 7 ani închisoare în dosarul „Băneasa”, sentința pronunțată pe 2 august fiind definitivă. Instanța supremă a admis în parte apelul lui Popoviciu și i-a scăzut pedeapsa de la 9 ani, cât primise la Curtea de Apel București, la 7 ani închisoare.
În același dosar, Cornel Șerban (fostul șef DGIPI) a primit 2 ani și 6 luni cu executare, Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV București) — 6 ani de închisoare cu executare, Petru Pitcovici (fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI) — 2 ani cu suspendare. Au mai primit pedepse cu executare Ștefan Diaconescu — 5 ani și Andrei Mihai Bejenaru — 6 ani.
Puiu Popoviciu a părăsit România înainte ca ÎCCJ să dea sentința în acest dosar, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autoritățile române încearcă să îl extrădeze. Omul de afaceri a fost reținut la Londra, pe 14 august, însă a fost eliberat în schimbul unei cauțiuni de 200.000 de lire.
Instanța supremă a admis în principiu, pe 3 noiembrie, o contestație în anulare depusă de Popoviciu, urmând ca judecarea pe fond a acesteia să aibă loc pe data de 17 noiembrie.
Potrivit DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
„În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București — Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale”, susțineau procurorii.
Conform DNA, Universitatea de Științe Agricole nu a avut niciun beneficiu în urma acestei asocieri, dimpotrivă, a pierdut suprafața de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare și în exploatare.
„Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafața de 224 ha, a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV București se ridică la suma de 619.472.218 lei și se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA și din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru”, mai spuneau procurorii.