Claude Karnoouh, „cel mai român dintre intelectualii francezi”, s-a stins din viaţă. „În această dimineață, pe la 6, a murit prietenul meu Claude Karnoouh. Un autentic cărturar de stânga, o bibliotecă pe două picioare, un om vertical. Poate cel mai român dintre intelectualii francezi. Dumnezeu să-l odihnească!”, a scris pe pagina sa de Facebook Alexandru Petria.
Scriitorul Arthur Suciu e de părere că viața și opera lui Claude Karnoouh sunt legate profund de România.
„A murit pe neașteptate Claude Karnoouh, unul dintre cei puțini despre care se poate spune că a fost un om mare. Gândiți-vă la Cioran, care a plecat din Rășinari la Paris. Karnoouh a venit de la Paris în Maramureș și a scris despre Maramureș în stilul lui Chateaubriant. Karnoouh a fost mai mult decât un antropolog francez venit în România. Viața și opera sa sunt legate profund de România. Karnoouh a avut o viață foarte interesantă și plină de miez, care se întrepătrunde cu opera sa de antropolog. Se spune despre el că era de stânga. Avea convingeri de stânga, într-adevăr, dar gândirea sa nu poate fi redusă nicidecum la asta, iar ca om a fost un aristocrat. Karnoouh era arogant ca un francez și modest ca un român. Acesta a fost unul dintre contrastele personalității sale inclasabile. A scris și un roman autobiografic foarte bun, franțuzesc în genul lui Benjamin Constant, dar românesc în conținut”, a scris şi Arthur Suciu.
Doliu în lumea artistică! A murit mezzosoprana Gabriela Rîmbu la doar 52 de ani
Claude Karnoouh s-a născut în martie 1940 la Paris, unde si-a făcut și studiile superioare. Din 1959 și pînă în 1965 a urmat studii de științe (fizica și chimie) la Sorbona, iar din 1966 pînă în 1969 studii de științe umane (filosofie, antropologie socială, sociologie și lingvistică) la Universitatea Paris Nanterre.
Începând din 1970 este cercetător la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice și a predat, de asemenea, la Universitatea Paris Nanterre, Sorbona, INALCO, Universitatea din Gand (Belgia), Charlottesville (Virginia, SUA), Urbino (Italia) și ELTE (Budapesta).
A murit Nino Castelnuovo. Românii îl ştiu pe marele actor din „Pacientul englez”
În 1973 a întreprins mai multe anchete de etnografie și folclor în satul Breb din Maramureș. În această perioadă, Securitatea română l-a urmărit și i-a întocmit dosar. După revoluție, Karnoouh s-a întors în țara noastră. Din 1991 și până în 2002 a fost profesor invitat al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În ultima parte a vieții a activat ca profesor invitat la Universitatea Națională de Arte din București.
Karnoouh este autorul a șase cărți și peste o sută de articole și eseuri de antropologie culturală și politică, filosofia culturii și filosofie politică. În limba română a scris lucrările: „Românii. Tipologie și mentalități” (1994), „Dușmanii noștri cei iubiți” (1997), „Comunism postcomunism și modernitate târzie” (2000) și „ Adio diferenței. Eseu asupra modernității târzii” (2001). În 2012 publică la Arad lucrarea autobiografică „Portretul unui adolescent îmbătrânit”.