Eugen Munteanu, 55 de ani, trăia la Acri, Cosenza, împreună cu fratele lui şi un prieten, în condiţii de sărăcie, într-o baracă. Cei trei munceau pe unde apucau şi abia aveau bani. Mâncau de multe ori la o cantină socială.
Veniseră în Italia de câteva luni, lucraseră pentru o firmă din Acri, dar îşi pierduseră serviciul şi nici nu fuseseră plătiţi, fiind victimele exploatării patronului.
Eugen avea mari dureri de dinţi şi s-a hotărât să îi scoată singur. Nu avea bani de dentist şi nu mai suporta durerile. După extracţii românul s-a simţit din ce în ce mai rău. A suferit aşa câteva zile, până când prietenii lui l-au dus la spitalul Beato Angelo, din Acri.
Acolo, Eugen a murit în doar câteva ore. Fusese internat prea târziu, avea septicemie. Corpul lui a fost transferat la Cosenza, pentru autopsie.