Născut într-o familie modestă de ţărani, Emil Bobu devine la 18 ani membru al Partidului Comunist. De meserie strungar, Bobu „a ars” repede etapele ascensiunii în ierarhii şi, după ce a urmat mai multe şcoli, a ajuns procuror. În 1973 ajunge ministru de interne, iar din 1980 ocupă pentru doi ani funcţia de viceprim ministru, pentru ca mai apoi să devină secretar cu probleme organizatorice al Comitetului Central al PCR, funcţie din care controla întregul aparat de partid. S-a numărat printre oamenii de încredere ai lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu.
Cei care l-au cunoscut l-au supranumit pe Emil Bobu „sluga perfectă” a soţilor Ceauşescu. Din dorinţa de le fi pe plac, aghiotantul ajunsese să aprobe din cap orice început de frază al celor doi, fără să mai aştepte finalul. Revoluţia l-a prins pe Bobu încercând să se ascundă pe lângă Târgovişte, dar a fost prins şi ţinut prizonier timp de 3 ore sub ameninţarea unei cozi de mătură.
Acuzat de genocid, Emil Bobu a făcut 7 ani de închisoare, apoi a fost eliberat condiţionat.
Emil Bobu s-a retras apoi undeva la ţară şi a refuzat să mai apară în public.
Vezi: ULTIMELE CUVINTE ale lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, înainte de a fi EXECUTAŢI