Nina Cassian a murit

Nina Cassian a murit: Poeta Nina Cassian a încetat din viață miercuri, la vârsta de 90 de ani. Nina Cassian (Renée Annie Ştefănescu) s-a născut în 1924 la Galaţi.

La vârsta de cinci ani a luat primele lecţii de pian şi a compus primul său vals. Tot atunci a învăţat să scrie şi a compus primul poem. Când avea 11 ani, familia ei s-a mutat la Bucureşti. În 1943 s-a căsătorit cu scriitorul Vladimir Colin, dar în 1948 a divorţat şi s-a recăsătorit cu Al.I.Ştefănescu, profesor de limba franceză, critic şi nuvelist.

 

Potrivit poeme.ablog.ro, după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, publică prima sa carte inspirată de poetes fantaisistes, Max Jacob Toulet and Apollinaire. Începuse să scrie serios din adolescenţă, influenţată de Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi dar stilul său propriu este cu adevărat schimbat de operele lui Ion Barbu.

 

 

O pasare foarte-apropiata mie
– un fel de ruda –
mi-a indicat un izvor ascuns în padure, 
de nimenea stiut pâna atunci.

Am gustat din el
si m-am umplut de frunze.
Doua veverite mi-au sarit pe umar, 
iar izvorul însusi
mi-a încolacit picioarele
ca o buruiana limpede.

Am stat asa pâna seara.
Apoi pasarea mi-a anuntat
sfârsitul tineretii.

Nina Cassian a murit: Toată opera sa poartă amprenta unei forme concentrate de suprarealism. Pentru prima sa carte a fost declarată duşman al poporului de către autorităţile regimului comunist. A încercat să-şi schimbe stilul prin folosirea unui vocabular accesibil maselor populare fără niciun fel de limbaj metaforic. Dar, într-un poem îl descrie neadecvat pe Lenin şi iscă un scandal. Scrie apoi patru volume pe care mai târziu le va renega din punct de vedere estetic.

 

După moartea lui Stalin, în 1957, scrie carte după carte. În 1985, este invitată în Statele Unite să ţină un curs de Creative Writting la New York University unde ajunge fără să fi bănuit că nu se va mai putea întoarce în România.

 

Nina Cassian a murit: În vara acelui an, prietenul său Gheorghe Ursu este arestat şi chestionat de poliţie. În biroul său au descoperit un jurnal cu multe detalii ale vieţii sale de-alungul a 40 de ani, jurnal în care comite indiscreţia de a menţiona prietenii apropiaţi cu numele lor adevărat. Nina Cassian era şi ea prezentă în acel jurnal prin poeme ce ridiculizau regimul comunist . După o lună de interogatoriu, Gheorghe Ursu a murit. Nina Cassian nu se mai putea clar întoarce la Bucureşti. În 1987, autorităţile îi pun casa din Bucureşti sub sechestru. Toate cărţile publicate în România au fost interzise şi retrase din librării şi biblioteci.Traducere după notele introductive ale lui William Jay Smith la volumul Life Sentence apărut 1990, New York.

Trraduceri:Maiakovski, Chukovsky, Aliger, Ritsos, Morgenstern, Moliere, Brecht, Shakespeare, Celan, Guillevic etc

 

Criticul literar Alex. Ştefănescu scria în publicaţia România literară că, în 1940, Nina Cassian i-a trimis, prin tatăl său, un caiet cu versuri lui Tudor Arghezi, care a dat verdictul: „Talent incontestabil”. Potrivit lui Ştefănescu, acesta nu este singurul domeniu artistic de care s-a simţit atrasă. A luat lecţii de desen cu G. Loewendal şi M. H. Maxy, de actorie cu Beate Fredanov şi Al. Finţi, de pian şi compoziţie muzicală cu Th. Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora şi Constantin Silvestri.

„Se simte atrasă de mişcarea comunistă, dar «tovarăşii» o antipatizează, considerând-o orgolioasă şi dominatoare. În 1943 se căsătoreşte cu Vladimir Colin. În 1944 devine studentă a Facultăţii de Litere şi Filosofie, pe care o abandonează însă după un an”, mai scria Alex. Ştefănescu.

În 1945 i-a apărut prima poezie, „Am fost un poet decadent”, în ziarul România liberă. Cassian a debutat editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste „La scara 1/1”. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, a început să scrie, treptat, şi poezie proletcultistă. „După un ocol de aproximativ opt ani”, cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive şi compromisuri, începând din 1956, se întoarce la poezia autentică.

Începe să scrie în paralel şi literatură pentru copii, atrasă de posibilităţile estetice ale evadării în fantezie şi candoare, precum şi două volume de „proză subiectivă”, la persoana întâi.

Publică peste 50 de cărţi de poezie, eseuri şi proză şi inventează o nouă limbă poetică, „limba spargă”.

În 1969, Cassian primeşte premiul Uniunii Scriitorilor din România.

În 1985, Nina Cassian este invitată în Statele Unite ale Americii ca „visiting professor”, în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University. După numai o lună, ea află de arestarea şi uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiaţi.

Gheorghe Ursu, care a fost arestat de Securitate, ţinea un jurnal ce conţinea câteva poezii scrise de Nina Cassian, în care aceasta satiriza regimul comunist. Securitatea a considerat aceste poeme ca fiind „subversive”.

Aflând toate acestea, scriitoarea a luat hotărârea de a rămâne în SUA. Imediat, apartamentul său din România a fost confiscat, iar cărţile i-au fost interzise şi retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceauşescu.

În Marea Britanie îi apare volumul de versuri „Call Yourself Alive” şi, în Statele Unite, „Life Sentence”, traduceri reuşite ale volumelor din ţară, precum şi volumele inedite „Take My Word for It!”, „Blue Apple” şi „Lady of Miracles”, care se bucură de succes. Susţine recitaluri de poezie şi publică în reviste americane.

În noiembrie 2008, poeta a revenit în România pentru a-şi lansa volumele „Confidenţe fictive” – proză şi „Spectacol în aer liber”- antologie de poezie.

De asemenea, în mai 2010, scriitoarea Nina Cassian a acordat autografe la Hotel Intercontinental din Bucureşti la lansarea cărţii sale pentru copii „Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru şi alte poezii”.

Pe 21 martie 2014, Nina Cassian a fost omagiată la Veneţia, de Ziua Mondială a Poeziei, cu ocazia publicării în limba italiană a primului volum antologic de versuri „C’è modo e modo di sparire”, unul dintre cele mai importante titluri de poezie propuse în ultimii ani de editurile din Italia, după cum a informat la momentul respectiv Institutul Cultural Român (ICR). Cu acest prilej a fost proiectat şi un interviu cu Nina Cassian, extras din filmul documentar „Noi, români în lume”, realizat în 2010 de Maria Ştefanache.

În 1943, Nina Cassian s-a căsătorit cu Vladimir Colin, autor de basme pentru copii, însă s-a despărţit de acesta după cinci ani. Ulterior, poeta s-a căsătorit cu Al. I. Ştefănescu, pe care l-a numit „marea sa dragoste”, cei doi fiind împreună pentru 36 de ani, până la decesul acestuia. La New York, Nina Cassian s-a căsătorit, pentru a treia oara, cu muzicianul Maurice Edwards.

Considerată a fi una din marile seducătoare ale literaturii române, Nina Cassian a fost „muza lui Ion Barbu”, fiind iubită şi de alţi scriitori celebri, între care Marin Preda.

„Am iubit şi am fost iubită. Am creat non-stop. M-am bucurat de recunoaştere, uneori, şi am avut parte de marginalizări, frecvent, chiar şi în zilele noastre. Dar toate astea aparţin echilibrului vieţii!”, spunea Nina Cassian într-un interviu acordat în 2010, revistei Tango.