A murit părintele Dumitru Abrudan, un făuritor de teologi, care primise Crucea Patriarhală

Mitropolia Ardealului a anunțat astăzi trecerea la cele veșnice a Pr. prof. Dumitru Abrudan. Născut în loc. Gepiu (jud. Bihor) la 29 august 1938, părintele a rămas cunoscut pentru activitatea sa teologică și cariera universitară de excepție, fiind cel care deschide dicționarul teologilor români a academicianului Mircea Păcurariu.

Dumitru Abrudan era recunoscut pentru ecumenismul său, reprezentând Biserica Ortodoxă Română la multe întâlniri internaționale. El deținea și cea mai înaltă distincție pe care o poate acorda Patriarhia Română, Crucea Patriarhală.

Dumitru Abrudan a studiat la Liceul Nr. 1 (Emanuil Gojdu) din Oradea (absolvent în 1956), Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1956-1960), a urmat cursuri de doctorat la Institutul Teologic Universitar din București (1960-1963), cu specializare la Universitatea Ebraică din Ierusalim (1972-1973). A obţinut titlul de doctor în teologie la București în 1978, cu teza: Creș­tinismul și mozaismul în perspectiva dialogului interreligios, se arată în textul In Memoriam transmis de Mitropolia Ardealului.

Alte articole

Doliu imens în Biserică, doi îndrăgiţi preoţi au trecut mult prea devreme la cele sfinte

Patriarhul Neofit al Bulgariei a murit după o grea suferinţă

„Profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș (1963-1971) și director între anii 1968 și 1971, a urmat apoi o carieră universitară prestigioasă la Institutul Teologic Universitar din Sibiu şi apoi la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” a Universităţii Lucian Blaga din oraşul de pe Cibin. Profesor titular la Catedra de studiul Vechiului Testament şi limba ebraică, din 1979, prorector (1979-1992), decan la Sibiu (2000-2004), profesor la Oradea (1992-2000), a participat la mai multe întruniri teologice internaţionale. A publicat studii şi articole, în revistele bisericeşti de specialitate, a scris ca singur autor sau în calitate de coautor mai multe cărţi, între care amintim: Arheologia biblică pentru Facultăţile de Teologie, 1994; Limba ebraică biblică, 1996, Cărţile didactico-poetice ale Vechiului Testament, 2001.

În Cuvântul înainte la volumul omagial Biblie şi misiune creştină. Popas aniversar pr. prof. Dumitru Abrudan, Sibiu, 2010, IPS Părinte Mitropolit Laurenţiu al Ardealului scria: „Talentul său organizatoric, tactul pedagogic, ţinuta discursului teologic, prestanţa şi erudiţia sa, precum şi prelegerile sale, s-au întipărit în memoria generaţiilor de seminarişti şi studenţi teologi pe care i-a călăuzit, vreme de 45 de ani, spre Altar. Părintele a ştiut să evite ariditatea discursului teologic ultraspecializat şi să dea o orientare hristologică şi eclesială teologiei biblice – o trăsătură care marchează ca un fir roşu cariera sa academică”.

Dumnezeu să-l odihnească cu aleșii Săi!”, au transmis reprezentnații Mitropoliei, potrivit Turnul Sfatului.

Dintre scrierile Parintelui Dumitru Abrudan, amintim selectiv:

• Sarbatorile postexilice ale evreilor, in ST, an.  XIV, 1962, nr.7-8, p.489-501;
• Cartile anaginoscomene ale Vechiului Testament dupa traducerile romanesti, in ST, an.  XIV, 1962, nr. 9- 10, p. 541 -548;
• Vechiul Testament in scrierile Fericitului Augustin, in ST, an.  XV, 1963, nr. 3 – 4, p. 141 – 154;
• Dreptatea si pacea in  cartea psalmilor, in ST, an.  XV, 1963, nr. 7- 8, p. 415 – 425;
• Mintuirea si sensul ei comunitar in scrierile profetice ale Vechiului Testament,in ST, an.  XXVII, 1975, nr. 1-2, p. 35-40;
• Septuaginta si problema inspiratiei ei, in “Ortodoxia”, an.  XXVII, 1975, nr. 1, p. 198- 201:
• Ierusalimul epocii celui de al doilea templu, in MB, an.  XXV, 1975, nr. 7 – 9, p. 368 – 372;
• Aspecte ale antropologiei Vechiului Testament, in ST, an.  XXX, 1978, nr. 3-4, p. 264-270;
• Crestinismul si mozaismul in perspectiva dialogului inter religios.Teza de doctorat in MA, an. XXIV, 1979, nr. 1-3, p. 59-190 + VI p. (si extras);
• Profeti isirolul lorin istoria mintuirii,in MA, an.  XXV III, 1983, nr. 3 – 4, p. 139 – 149;
• Cartile apocrife ale Vechiului Testament,in MA, an. XXVIII, 1983, nr. 9-10, p. 562-567;
• Cartea Iov si valoarea ei antropologica,in MB, an. XXXIV, 1984, nr.  1 – 2, p. 7 – 20;
• Filon din Alexandria si insemnatatea sa pentru exegeza biblica vechi testamentara,in MA, an.  XXX, 1985, nr. 3 – 4, p. 186 – 194;
• Cartea Psalmilor in spiritualitatea ortodoxa, in  ST, an.  XXXVII, 1985, nr.7-8, p. 453-471;
• Religia evreilor: iudaismul ,in MA, an.  XXXI, 1986, nr. 5, p. 11 – 28,
• Iosif Flaviu, istoric al epocii intertestamentara. Importanta sa pentru cunoasterea contextului in care a aparut crestinismul, in  MA, XXXVI, 1997, nr. 3, p. 8-20;
• Biblia lui Serban tricentenara,in BOR, an.  CVI, 1988, nr. 9 – 10, p. 102 – 117
• Controversa dintre mitropolitul Andrei Saguna si Ion Eliade Radulescu privind traducerea Bibliei, in RT, serie noua, an.III  (75), 1993, nr. 4-6, p. 95- 115;
• Un capitol din teologia biblica vechi-testamentara: moartea, nemurirea sufletului, judecata si viata viitoare, in MA, an.  IV (76), 1994, nr. 3, p. 3-10; Arheologiabiblica pentru Facultatile de Teologie, Bucuresti, 1994, 352 p.+ 32 pl. (in colaborare cu pr. prof.  Emilian Cornitescu).
• Diferite alte articole, referate, predici, recenzii, reportage in “Mitropolia Ardealului”, “Telegraful Roman”, “Indrumatorul bisericesc” de la Sibiu s.a.