Gabriela Melinescu trăia în Suedia din 1975. Institutul Cultural Român (ICR) subliniază, într-un comunicat, că Melinescu a fost ”una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România”.
În tinerețe, scriitoarea era considerată marea iubire a lui Nichita Stănescu. ”Am avut şi eu o mare iubire totală, dusă nu până la capăt, ci până în pânzele albe ale capătului”, spunea poetul despre Gabriela Melinescu.
Nichita Stănescu a fost căsătorit de trei ori. Niciuna dintre căsnicii nu a fost însă cu marea lui iubire, Gabriela Melinescu.
Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit în Suedia la vârsta de 33 de ani și s-a impus rapid în elita literară a acestei țări, precizează ICR.
”Poeta a îmbogățit spațiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să îi fie foarte recunoscătoare. Am avut și bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei românești, printre care și opera Ilenei Mălăncioiu. Am fost onorată că am participat la celebrarea operei Gabrielei Melinescu, la Institutul Cultural din Stockholm, când ea a împlinit 80 de ani”, spune scriitoarea suedeză Agneta Pleijel.
La rândul său, directorul ICR Stockholm, Bogdan Popescu, spune despre scriitoarea dispărută că a fost ” o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia”. Gabriela Melinescu a fost o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia timp de aproape cinci decenii, precum și o adevarătă ambasadoare culturală a Suediei în România, după căderea comunismului, când a putut să călătorească în România, să publice din nou și să restabilească legătura cu țara natală.Îi suntem profund recunoscători pentru moștenirea sa literară și pentru totefortul pe care l-a făcut, pentru a crea legături culturale trainice între România și Suedia”, a subliniat el.
Gabriela Melinescu s-a născut la 16 august 1942, în București. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității București, după care a fost redactor la revistele Femeia și Luceafărul. Între 1965 și 1975 publică volumele de poezie „Ceremonie de iarnă”, „Ființele abstracte”, „Interiorul legii”, „Boala de origine divină”, „Jurământul de sărăcie, castitate și supunere”, „Îngânarea lumii” și „Împotriva celui drag”. A mai publicat un volum de proză, „Bobinocarii”, o carte pentru copii, „Catargul cu două corăbii”, și una de reportaje, „Viața cere viață”, ultima împreună cu Sânziana Pop.
A publicat numeroase volume de poezie și proză în limba suedeză și a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura română, la cel mai înalt nivel, în spațiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români și publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a realizat traduceri din autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar și din scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Göran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Ström, Stig Dagerman, Gunnar Ekelöf şi Kjell Espmark.
A fost recompensată cu premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978. În 1991 și 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele „Omul pasăre” și „Acasă printre străini”. În anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie. A fost distinsă cu premiul Albert Bonniers în 2002 și cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră în anul 2004. În 2005 i s-a acordat de către Academia Suedeză, Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Tot în 2005, a fost dinstinsă cu Premiul Mihai Eminescu pentru Opera Omnia.
Chiar de ziua ei, pe 16 august 2022, la aniversarea vârstei de 80 de ani, Institutul Cultural Român de la Stockholm a sărbătorit-o pe Gabriela Melinescu, printr-un eveniment, care a constat într-o masă rotundă, o expoziție și prezentarea unui film documentar din Arhiva de Aur a Televiziunii Române.