UPDATE ora 21:00: Protestul de la Palatul Cotroceni s-a încheiat, iar circulaţia a fost reluată.
UPDATE: În faţa Palatului Cotroceni, peste 1.000 de persoane cer demisia preşedintelui Klaus Iohannis.
UPDATE ora 18.30:Numărul manifestanţilor care cer demisia preşedintelui Klaus Iohannis, în faţa Palatului Cotroceni, a ajuns la peste 600, duminică seară, iar circulaţia rutieră a fost blocată la intersecţia dintre bulevardele Eroii Sanitari şi Gheorghe Marinescu.
Protestatarii scandează „Demisia”, „Ieşi afară, trădător de ţară”, „Jos, Iohannis!” şi au adus pancarte cu mesaje precum „Respectăm votul din 11 decembrie”, „Am venit şi azi. Ghinion”, „Luptăm, luptăm, Guvernul apărăm”, „Nu vrem ceai, nu vrem cafea, noi vem doar demisia”, „Preşedinte fără minte”, „Iohanns, şi noi ar trebui să fim românii tăi”. Oamenii suflă din vuvuzele, iar unii dintre ei au adus şi tobe.
La a ora 17.00, aproximativ 100 de oameni protestează în faţa Palatului Cotroceni, unde cer demisia preşedintelui Klaus Iohannis.
Manifestanţii – care au steaguri tricolore şi pancarte cu mesaje precum Iohannis, demisia „Jos DNA, Poliţia politică”, „Noi am votat, tu ne-ai dezbinat” – suflă în vuvuzele, huiduie şi scandează ”Demisia”, fiind a opta zi de proteste.
Sâmbătă seară, în faţa Palatului Cotroceni au protestat aproximativ 400 de persoane, manifestaţia încheindu-se cu intonarea imnului naţional.
Recordul de participanţi la manifestaţia de la Cotroceni a fost puţin peste 2.000. Marţi, o parte a manifestanţilor au venit la protest cu autocare şi microbuze înmatriculate în judeţul Dolj. Miercuri seară, preşedintele Klaus Iohannis a mers în mijlocul protestatarilor, încercând să aibă un dialog cu ei. „Suntem cu toţii români”, le-a spus manifestanţilor preşedintele Klaus Iohannis, care a stat acolo timp de câteva minute. Oamenii l-au huiduit şi i-au reproşat că a dezbinat ţara, strigând „Demisia”. Ulterior, Iohannis a scris pe Facebook că înţelege să îşi exercite mandatul de preşedinte ascultând vocea tuturor românilor, indiferent de opţiunile lor şi că este „absolut firesc să existe diferenţe de păreri”, fiind dreptul fiecărui cetăţean să-şi exprime convingerile paşnic şi civilizat.