Japonia nu a instituit un blocaj naţional, dar a emis stare de urgenţă în aprilie, ceea ce a afectat lanţurile de aprovizionare şi companiile. Scăderea de 3,4% a produsului intern (PIB) în creştere în primele trei luni ale anului 2020 vine după o scădere de 6,4% în ultimul trimestru al anului 2019, situaţie definită drept recesiune tehnică. Consumatorii au fost afectaţi de impactul coronavirusului dar şi de o majorare a impozitului pe vânzări la 10%, de la 8% în octombrie.
În timp ce Japonia a ridicat starea de urgenţă în 39 din cele 47 de prefecturi ale sale, perspectivele economice pentru trimestrul actual sunt la fel de sumbre. Guvernul japonez a anunţat deja un pachet record pentru stimularea economiei în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, iar Banca Japoniei şi-a extins măsurile de stimulare pentru a doua lună consecutivă în aprilie.
Prim ministrul Shinzo Abe a promis o rectificare bugetară la sfârşitul acestei luni. Japonia se confruntă cu o provocare unică, întrucât economia sa a rămas în stagnare de zeci de ani, în comparaţie cu economiile mai dinamice ale rivalilor din
SUA şi China.
Japonia a avut peste 16.000 de cazuri de coronavirus confirmate şi aproximativ 740 de decese. Economiştii apreciază că economia Japoniei va scădea cu 22% în acest trimestru curent, iar cea din SUA s-ar putea contracta cu mai mult de 25%.
Coronavirusul face ravagii asupra economiei globale cu un cost estimat de până la 8.800 de miliarde de dolari. Săptămâna trecută, Germania a intrat şi ea în recesiune.