Raportul Curţii de Conturi arată că în Parchetul din vârful ierarhiei Ministerului Public nu există evidențe clare privind utilizarea acestor fonduri, ceea ce denotă că „modul de administrare a patrimoniului, precum și execuția bugetului de venituri și cheltuieli, nu respectă în totalitate principiile de regularitate”.
Misiunea de audit a constatat că în procesul de administrare a resurselor alocate pentru flagrant delicte, „situațiile financiare nu oferă o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată”, potrivit jurnalul.ro.
Misiunea de audit a Curții de Conturi a descoperit în timpul controlului că la Parchetul General a funcționat un mecanism de pasare a răspunderii pe scară ierarhică în urmărirea și gestionarea resurselor financiare. Raportul menționează că „MP-PÎCCJ nu a respectat prevederile legale cu privire la semnarea de către persoana căreia i s-a delegat calitatea de ordonator de credite a documentelor întocmite în vederea avansării sumelor în lei și în valută pentru organizarea acțiunilor privind constatarea infracțiunilor flagrante de corupție”. Astfel, procurorul general și-a delegat atribuția pe această zonă către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, iar acesta, la rândul lui, pasează competențele ordonatorului de credite către managerul economic. Se deschide astfel „riscul neasumării responsabilităților persoanelor cărora le este delegată calitatea de ordonator de credite”. Ca o concluzie „angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante au fost realizate cu nerespectrea prevederilor legale”. În perioada controlată la care se referă raportul citat, procuror general a fost Augustin Lazăr, a cărui revocare pentru incapacitate managerială a fost înaintată președintelui României de ministrul Justiției. Klaus Werner Iohannis nu a dat curs propunerii de revocare, așteptând pensionarea lui Lazăr.
Raportul Curții de Conturi menționează între acestea:
– neînregistrarea operațiunilor economice referitoare la transferarea calității de titular de avans către procurorul de caz pe filiera încasării, respectiv justificării sumelor avansate pentru acțiunile de flagrant delict;
– organizarea în mod defectuos a evidenței contabile a depozitului pentru operațiuni de flagrant delict, sau de folosire a investigatorilor sub acoperire, plata informatorilor ori colaboratorilor acestora.
Ca atare, auditul subliniază că „există riscul restituirii unor sume mai mici către bugetul de stat, situațiile financiare trimestriale nu reflectă realitatea plăților efectuate, nefiind raportate, iar cele de la finele anului nu oferă siguranța unei imagini fidele a utilizării depozitului.”