Negocierile din Turcia s-au încheiat după trei ore de discuții. David Arakhamia, oficial ucrainean, a spus rezultatele intermediare ale negocierilor la un briefing. „Prima noastră victorie este transferul negocierilor din Belarus în Turcia. Vedem Turcia ca fiind una dintre garanțiile de securitate pentru Ucraina. Marea Britanie, China, SUA, Turcia, Franța, Canada, Italia, Polonia și Israel pot să ofere garanții de securitate pentru Ucraina în urma negocierilor. Ei vor acționa ca parte a unui tratat internațional. Ei vor putea închide cerul la cererea Ucrainei. Sistemul existent de garanții de securitate nu funcționează, asta vedem la Mariupol și Harkov. Am convenit că toate țările garante de securitate nu numai că ar trebui să nu împiedice aderarea noastră la UE, ci să ajute în acest proces”, a spus oficialul ucrainean.
Există suficient material în actualele propuneri ucrainene pentru a merita o întâlnire între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cel rus Vladimir Putin, au spus negociatorii ucraineni, adăugând că aşteaptă un răspuns din partea Rusiei.
Podoliak a mai precizat că un alt subiect discutat a fost ”escaladarea războiului”, inclusiv ”încălcarea regulilor războiului”, fără a oferi mai multe detalii.
”În acest moment se desfăşoară consultări intensive asupra unor chestiuni importante, dintre care cel mai important este acordul privind garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina, deoarece cu acest acord vom putea pune capăt războiului, după cum are nevoie Ucraina”, a declarat consilierul politic al lui Zelenski, Mihailo Podoliak, pentru televiziunea naţională.
”A doua chestiune este o încetare a focului pentru a rezolva toate problemele umanitare care s-au acumulat”, a spus el.
Oligarhul rus Roman Abramovici este mediator în negocierile ruso-ucrainene, care au început marţi la Istanbul, anunţă Kremlinul, respingând acuzaţii potrivit cărora acesta ar fi fost otrăvit, relatează AFP.
”Abramovici joacă un rol în vederea stabilirii unor contacte între părţile rusă şi ucraineană”, declară într-o conferină de presă un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
”El este prezent la Istanbul”, însă nu este un membru oficial al delegaţiei ruse, subliniază Peskov.
Dmitri Peskov respinge dezvăluiri ale cotidianului american The Wall Street Journal (WSJ) şi unor surse americane, potrivit cărora Roma Abramovici şi doi negociatori ucraineni au pezentat simprome care sugerează o posibilă otrăvire, în urma unei precedente runde de negocieri.
”Asta face parte din războiul informaţiei” împotriva Rusiei, dă el asigurări. ”Aceste informaţii nu corespund, bineînţels, realităţii”, subliniază Peskov.
Rusia va renunţa la obiectivul său de „denazificare” a Ucrainei şi este dispusă să permită acestei ţări să adere la Uniunea Europeană dacă Kievul nu se aliniază militar, a informat marţi publicaţia britanică Financial Times (FT), referitor la termenii de negociere a unui armistiţiu între cele două ţări, transmite EFE.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, declaraţii bombă după două săptămâni de tăcere. Când şi cum se încheie războiul din Ucraina
FT a relatat că patru persoane la curent cu negocierile dintre Kiev şi Moscova analizează un acord de pace care prevede ca Ucraina să nu intre în NATO, în schimbul obţinerii de „garanţii de securitate”.
Potrivit sursei citate, proiectul de acord nu conţine nicio referire la „denazificare”, „demilitarizare” şi protejarea limbii ruse în Ucraina, o parte dintre motivele invocate de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a-şi justifica invazia în Ucraina.
Aceste informaţii survin în contextul în care negocierile dintre Rusia şi Ucraina au fost reluate marţi la reşedinţa prezidenţială Dolmabahce din Istanbul (Turcia), aminteşte EFE.
FT scrie că presupusele concesii avute în vedere de Kremlin sunt consecinţa lipsei de progrese în campania sa militară, care s-a lovit de „o rezistenţă ucraineană mai feroce” decât prevăzuse Moscova.
Cotidianul britanic mai menţionează că proiectul de acord ar mai prevedea că Ucraina nu va dezvolta arme nucleare, nu va găzdui pe teritoriul său baze militare străine şi va renunţa la orice fel de demers privind aderarea la NATO.
În schimb, Kiev va obţine „garanţii de securitate” din partea mai multor ţări, între care figurează Rusia, SUA, Regatul Unit, Canada, Franţa, Germania, China, Italia, Polonia, Israel şi Turcia.
Un ipotetic acord de pace trebuie validat „de garanţi” – care deocamdată nu au fost desemnaţi – şi de parlamentele acestor ţări, după cum a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Financial Times.
Proiectul de acord lasă deoparte, momentan, unul „dintre subiectele cele mai controversate”, care se referă la pretenţiile Kievului asupra teritoriilor ucrainene anexate ilegal de către Rusia în 2014, teme care – potrivit surselor citate de FT – ar putea fi abordate personal de Putin şi Zelenski „la o dată ulterioară”.