‘Foarte puțini au spus: ‘Ne e foame. Aveți mâncare?’ ori ‘Ne e sete. Aveți apă?’. Ne-au întrebat pur și simplu: ‘Aveți acces Wi-fi și unde să ne încărcăm telefoanele?’ ”, povestește lucrătorul umanitar Isaac Kwamy, care activează și în cadrul NetHope, o alianță formată din organizații umanitare și companii din domeniul înaltelor tehnologii și care furnizează servicii informatice în timpul crizelor umanitare.
Totuși, el atrage atenția că această nevoie de conectivitate nu este deloc o surpriză, întrucât migranții au nevoie de internet pe smartphone-urile lor pentru a putea să-și planifice călătoria către Europa, pentru a păstra legătura cu familia, dar și pentru a cere azil.
Începând din luna septembrie, NetHope a creat mai multe hotspot-uri Wi-fi de-a lungul rutei urmate de migranți prin Europa, dar între timp multe au fost dezactivate după ce fluxul migrator prin Balcani a scăzut, citată de Agerpres.
Citeşte şi Peste o mie de migranţi au fost salvaţi din Marea Mediterană, în Italia
O purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) în Grecia, Katerina Kitidi, subliniază că accesul la internet este pentru migranți un drept esențial, mai ales că astfel ei pot efectua mai ușor formalitățile de azil, un exemplu fiind interviurile prin Skype.
De altfel, Isaac Kwamy admite că, în cei 17 ani de când lucrează ca lucrător umanitar, nu a văzut niciodată o asemenea dependență de internet în timpul unei crize umanitare.