3,5 milioane de persoane, dintre care 1,3 milioane de copii, au fost iradiate, conform datelor Ambasadei Ucrainei la Paris. Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuați în urma accidentului, iar 89,85% dintre aceștia s-au îmbolnăvit. În plus, la 26 de ani de la tragedie, 84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zonele contaminate sunt bolnavi.
Tragedia ucrainienilor este comemorată joi prin peste 170 de acțiuni de conștientizare, în 15 țări, însă România, care a fost una din ţările cele mai afectate de explozia nucleară, nu a organizat nicio acţiune oficială.
Fundația TERRA Mileniul III și Asociația Re.Generation readuc în sfera publică chestiunea privind siguranța utilizării energiei nucleare în România, în contextul în care tot mai mulți oameni din întreaga lume solicită închiderea centralelor atomice.
Măsurile luate la nivel internațional pentru conștientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat după tragedia de la Fukushima, Japonia, din martie 2011 .
Potrivit unui document de poziție semnat de mai multe organizaţii neguvernamentale din Europa Centrală şi de Est, majoritatea ţărilor europene nu ar fi capabile să gestioneze un accident major în domeniul nuclear, iar introducerea testelor de stres – măsură adoptată de Comisia Europeană în grabă, la scurt timp după tragedia din Japonia – s-a transformat într-un exerciţiu obişnuit de verificare a stării de fapt.
”Gradul de pregătire a populaţiei pentru situaţii de urgenţă este scăzut, iar măsurile necesare în astfel de cazuri nu se regăsesc în rapoartele privind testele de stres transmise de statele membre UE Comisiei Europene. Considerăm că acesta ar trebui să fie un subiect foarte important la nivelul întregii UE, iar fiecare Stat ar trebui să dezvolte planuri clare pentru situaţii de urgenţă, care să fie nu doar prezentate publicului, ci şi puse în aplicare în cadrul unor exerciţii de simulare”, se arată în document.
Citeşte aici cele şapte mituri ale energiei nucleare: De ce nu este nici ieftină, nici verde şi nici sigură.