Achiziţiile publice ar putea fi supuse unor obligaţii ecologice

APE acoperă domenii precum achiziţia de clădiri şi echipamente eficiente energetic, hârtie reciclată, echipamente uşor de reciclat, mijloace de transport nepoluante, alimente ecologice pentru cantine, energie electrică din surse regenerabile, sisteme de răcire şi încălzire ecologice etc.

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta” şi Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) au iniţiat Parteneriatul pentru dezvoltare durabilă şi Comunitateadurabila.ro în vederea adoptării unei Legi a Achiziţiilor Publice Ecologice (verzi). Un astfel de proiect, prin care s-ar impune alegerea produselor verzi în achiziţiile publice, a fost elaborat de ONG-uri şi Ministerul Mediului, în prezent fiind consultaţi alţi factori interesaţi – autorităţile, producătorii, societatea civilă.

Astfel, s-a constituit la minister un Consiliu pentru achiziţii publice ecologice, prezidat de ministrul Mediului Rovana Plumb şi din care mai fac parte, printre alţii, consilierul premierului Dante Stein şi Costel Popa de la Ecopolis, care să coordoneze toate aceste consultări pentru definitivarea proiectului, a anunţat vineri secretarul general al MMP Mircea Popa, în cadrul conferinţei „Achiziţii verzi pentru dezvoltare durabilă”, organizată de Comunitateadurabila.ro în Capitală.

La întâlnire a participat şi Dan Lucian Vlădescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care a pledat pentru completarea legislaţiei pentru achiziţii verzi cu componente de ordin economic şi social.

Alte articole

Când intră în vigoare „Legea mirosurilor”. De ce nu a fost aplicată până acum. Ministerul Mediului explică

„Legea Mirosurilor” întârzie să apară. Ministerul Mediului anunță că românii mai au de răbdat până când va fi aplicată

„Trebuie să încercăm să creăm nişte mecanisme paralele prin care această lege să aibă beneficii pe mai multe domenii. (…) Oamenii nu sunt atât de atenţi la chestiunea de mediu, sunt mai atenţi la problemele legate de economie, la factorul social”, a arătat Vlădescu, adăugând că ar trebui consultat Ministerul Economiei pentru crearea unor centre de producţie, care ar asigura şi locuri de muncă, pentru aceste achiziţii verzi. „De ce nu facem aici becuri ecologice?”, a spus Vlădescu, arătând că, de multe ori în achiziţia produselor ecologice, se pune problema rentabilităţii, mai ales dacă acestea trebuie aduse de la distanţă, şi atunci se consumă carburant.

Potrivit lui Costel Popa, în consiliul constituit la nivelul Ministerului Mediului vor fi discutate, pe lângă proiectul de lege, şi un plan naţional de acţiune privind achiziţiile verzi, alături de aspecte ca dezvoltarea instituţională, cercetarea şi parteneriatele care s-ar putea încheia cu ţări mai evoluate din acest punct de vedere ca Olanda şi Suedia.

Potrivit unui raport elaborat de Comunitateadurabila.ro, în statele UE se cheltuiesc anual 2,3 trilioane de euro pentru achiziţii de bunuri şi servicii din bani publici, iar Comisia Europeană a stabilit ca ţintă pentru 2010 ca jumătate dintre aceste achiziţii să fie ecologice. Ţinta nu a fost atinsă la nivelul UE, unde proporţia achiziţiilor publice ecologice (APE) a atins 38 la sută, însă unele ţări – Olanda, Belgia, Danemarca şi Suedia au atins şi chiar au depăşit procentul propus.

Datele obţinute de Comunitateadurabila.ro prin sondaj de la 17 instituţii şi autorităţi publice, în cadrul unei analize realizate pentru CE în perioada 2009 – 2010, arată că în România s-a folosit cel puţin un criteriu APE în cazul a 26 la sută din valoarea contractelor.

ONG-urile propun ca autorităţile publice să crească de la an la an cu câte o zecime procentul reprezentant de achiziţiile verzi din totalul valorii achiziţiilor publice, de la minim zece la sută pentru 2013, la minim 40 la sută în 2016.

Societatea civilă mai arată că, în România, aproape 20 la sută din PIB se cheltuieşte pe achiziţii publice, mai mult decât media în UE, care este de 16 la sută, administraţia publică românească având aşadar o putere de cumpărare considerabilă, ce poate fi folosită pentru a alege bunuri şi servicii care protejează mediul şi contribuie la o dezvoltare durabilă.

În cadrul Parteneriatului pentru dezvoltare durabilă, ONG-urile implicate au făcut şi o simulare pentru a determina ce economie s-ar realiza dacă în toate proiectele POSDRU s-ar folosi numai hârtie reciclată, rezultatul fiind 21 de milioane de euro, sumă cu care ar putea fi implementate prin şapte proiecte de reconversie profesională şi integrare în muncă a unui număr semnificativ de persoane dezavantajate.